În cea mai agresivă retorică nucleară de la invadarea Ucrainei, liderul de la Kremlin a lăudat cu insistență racheta, în declarații publice. Putin susține că Alianța Nord-Atlantică nu are cum să o intercepteze și avertizează că Moscova ar putea să o folosească împotriva „centrelor decizionale” ale Kievului.
Deși are capacitate nucleară, spune președintele rus, racheta va fi înarmată pentru moment cu mai multe focoase convenționale.
„Credem că avem dreptul să ne folosim armele contra instalațiilor militare ale acelor țări, care permit ca armele lor să fie utilizate împotriva instalațiilor noastre!”, avertiza Putin, într-un discurs rostit la sfârșitul lunii trecute, anunțând atacul cu „Oreșnik” asupra unui producător aerospațial din Ucraina.
Liderii și analiștii occidentali au respins retorica agresivă a lui Putin, pe care au catalogat-o ca fiind mai mult o demonstrație de forță, după ce încă o linie roșie a Moscovei fusese depășită, atunci când președintele Joe Biden a permis Kievului să utilizeze sistemul de rachete tactice ATACMS, fabricat în SUA, pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.
Amenințarea lui Putin, îndreptată în mod clar către Europa, vine însă într-un moment critic, în care Statele Unite se află în tranziție politică, iar cei mai mulți dintre europeni sunt îngrijorați de admirația președintelui ales, Donald Trump, pentru liderul rus și de perspectiva ca acesta să reducă semnificativ angajamentul Washingtonului față de NATO.
Între timp, Rusia câștigă teren în mod constant în estul Ucrainei, intensificând presiunea asupra forțelor ucrainene, iar Moscova exclude orice compromis pentru a pune capăt războiului.
Utilizarea de către Moscova a unei rachete balistice cu rază intermediară de acțiune trimite un semnal puternic privind hotărârea lui Putin de a se impune în Ucraina, în timp ce încearcă să slăbească NATO, să îndepărteze Europa de SUA, să descurajeze sprijinul UE pentru Kiev și să supună arhitectura europeană de securitate voinței Rusiei.
Potrivit analiștilor militari, „Oreșnik” constituie o amenințare directă și potențial devastatoare pentru Europa, chiar dacă racheta este dotată cu focoase convenționale.
În plus, utilizarea ei marchează începerea unei noi curse europene a înarmării, care ar putea dura zeci de ani și ar putea toca miliarde de dolari în țările NATO și în Rusia. Moscova alocă deja aproximativ 40 % din bugetul său forțelor militare și de securitate.
Joc la intimidare
Într-un răspuns de represalii față de utilizarea împotriva Rusiei, de către Ucraina, a rachetelor ATACMS, precum și a celor franco-britanice „Storm Shadow”, Putin a redus recent, în mod oficial, pragul Rusiei pentru utilizarea armelor nucleare.
Acest lucru crește ambiguitatea în privința momentului în care Rusia ar putea utiliza arme nucleare, într-o mișcare prin care Putin încearcă să promoveze incertitudinea și să amplifice temerile în privința securității europene înainte de inaugurarea lui Trump.
Doctrina nucleară anterioară a Rusiei prevedea că aceasta ar putea utiliza arme nucleare împotriva unui atac convențional care îi amenință existența.
Vechea formulare a fost înlocuită acum cu o referință la atacurile care reprezintă „o amenințare critică” la adresa suveranității sau integrității teritoriale a Rusiei sau Belarusului, precum și cu o dispoziție conform căreia Moscova ar putea lansa un atac nuclear contra unei puteri nenucleare - cum ar fi Ucraina - care utilizează armele unei puteri nucleare - cum ar fi Statele Unite.
Pentagonul, precum și experții occidentali în controlul armelor consideră că „Oreșnik” nu este nouă. Ei spun că se bazează probabil pe racheta „RS-26 Rubeh”, care a fost testată de mai multe ori în urmă cu mai mult de un deceniu și, recent, produsă și modificată.
Putin a ordonat producția în masă a „Oreșnik” și a declarat că multe sisteme similare sunt în curs de dezvoltare.
Armă devastatoare. România, între ținte
La o întâlnire din 22 noiembrie, între Putin și principalii șefi militari și de securitate, Serghei Karakaiev, comandantul forțelor de rachete strategice ale Rusiei, a declarat că „Oreșnik” „poate lovi ținte din întreaga Europă”, iar un atac în masă „ar fi comparabil cu utilizarea de arme nucleare”.
Decker Eveleth, analist la „CNA” - grup de reflecție în domeniul securității, cu sediul în Arlington, Virginia -, este de părere că Rusia ar putea distruge baze aeriene și ținte militare dintr-o zonă vastă a Europei cu doar câteva rachete de acest tip, înarmate convențional, iar capacitatea nucleară a armei adaugă o amenințare și mai mare.
„«Oreșnik» are probabil capacitatea de a transporta șase focoase nucleare în Europa în aproximativ 15-20 de minute și, din cauza vitezei și traiectoriei pe care racheta ar zbura, ar fi extrem de dificil de interceptat!”, a avertizat expertul, citat de publicația americană „The Washington Post” (WP).
La întâlnirea cu șefii securității, Putin s-a lăudat, de altfel, că nimeni altcineva din lume nu are o astfel de armă și a promis premii pentru dezvoltatorii acesteia. Mesajul său a fost clar: Rusia are un avantaj semnificativ față de Europa în privința capacităților de atac cu rachete, într-un moment în care viitorul sprijin al lui Trump pentru NATO este incert.
„Efectul dorit a fost cu siguranță atins: panică, dezacorduri, apeluri la negocieri și pace.”, a precizat ulterior Vladimir Soloviov, prezentator radical al televiziunii de stat de la Moscova, comentând cu entuziasm faptul că Rusia ar putea ataca „acele baze NATO care furnizează armele lansate de americani de pe teritoriul Ucrainei pentru a lovi teritoriul rusesc - în Polonia, România, Marea Britanie sau oriunde altundeva”.
Redactorul șef al „Russia Today”, Margarita Simonian, a declarat, în cadrul aceleiași emisiuni, că Rusia trebuie să îngrozească Europa cu impactul real al războiului. „Până când nu vor vedea pumnul zburând spre botul lor, nu se vor opri!”, a spus ea.
Noua cursă a înarmărilor
Alexander Graef, cercetător principal la „Institutul pentru Cercetarea Păcii și Politica de Securitate” din Hamburg, susține că Europa se află în pragul „unei noi ere a rachetelor”.
În luna iulie, SUA și Germania au anunțat planuri de rotație a rachetelor americane cu rază intermediară de acțiune în Germania, începând din 2026 - ceea ce a provocat un răspuns dur din partea Moscovei - în timp ce mai multe națiuni s-au alăturat unui proiect condus de Franța, intitulat „Abordarea europeană a loviturilor cu rază lungă” (ELSA), pentru a dezvolta o rachetă cu rază lungă de acțiune.
„Suntem într-o cursă a înarmărilor și aceasta se va dezvolta în următorii 20 de ani.”, afirmă Graef, citat de WP. „Și, astfel, ceea ce cred că se va întâmpla este că acești actori diferiți - Rusia, țările din Europa și Statele Unite - își măresc arsenalele, deoarece nu au încă numărul necesar pentru a utiliza aceste arme în mod eficient și pentru a distruge numeroasele ținte care ar putea exista.”, adaugă el.
Unii se îndoiesc însă de voința NATO de a descuraja Rusia, în timp ce Moscova încearcă să exploateze diviziunile dintre state, cultivând relația cu Viktor Orban, premierul Ungariei, care a adoptat o poziție fermă pro-Kremlin.
Boris Bondarev, fost diplomat rus și expert în controlul armamentelor și securitate globală, este de părere că liderii NATO au ezitat în mod repetat în fața amenințărilor nucleare ale lui Putin, care au reușit să descurajeze livrările militare occidentale către Kiev în timp util, permițându-i liderului de la Moscova să evite înfrângerea.
„Nu cred că planurile Moscovei sunt într-adevăr acelea de a face un război nuclear. Arma rămâne frica. Este, în primul rând, un război psihologic și cred că este unul destul de reușit. Această propagandă funcționează. În esență, este doar o neînțelegere a modului în care trebuie tratat Vladimir Putin.”, spune el.
Putin, precizează Bondarev, nu ar încheia nicio înțelegere cu Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina, cu excepția cazului în care aceasta i-ar oferi o victorie asupra Kievului, excluzând Ucraina din NATO și lăsând teritoriul ucrainean ocupat în mâinile Rusiei.
Acest lucru ar deschide calea pentru liderul rus de a se confrunta cu Europa în viitor, invadând eventual chiar una dintre țările baltice.
„El nu vrea să divizeze Ucraina. El vrea să împartă lumea. Vrea propria sa sferă de influență, în care nimeni, inclusiv Statele Unite, să nu poată intra fără permisiunea lui. Nu știu de ce americanii nu văd acest lucru, pentru că, dacă fac o înțelegere cu Putin, îi vor oferi această victorie.”, adaugă Bondarev, citat de același ziar american.
„Oreșnik” ar fi fost interzisă în temeiul Tratatului privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF) din 1987, dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Acesta interzicea rachetele cu rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 de kilometri. Trump a retras SUA din tratat în 2019, după ce americanii au denunțat încălcări din partea Rusiei.
„Am avut un tratat care a interzis acest tip de rachete și asta a fost pentru un motiv întemeiat: pentru că ele erau considerate extrem de destabilizatoare.”, precizează François Diaz-Maurin, editor asociat pentru Afaceri Nucleare la site-ul „Bulletin of the Atomic Scientists”, referindu-se la viteza rachetei, la focoasele sale multiple cu țintă independentă și la potențialul unei neînțelegeri catastrofale create de capacitățile ei duble convenționale și nucleare.
„Odată lansată, această rachetă ajunge în capitalele europene în 12 până la 16 minute. Este foarte puțin timp pentru a putea reacționa, pentru a o detecta. La aceasta se adaugă posibilitatea de a avea un focos nuclear în interiorul câtorva dintre ele. Este foarte puțin timp pentru a ști ce vine spre tine.”, mai spune el, citat de WP.
Chiar dacă Europa devine conștientă de nevoia de a se proteja și de a descuraja Rusia, aceasta nu poate încă să-l egaleze pe Putin, care a orientat cea mai mare parte a economiei naționale către război și producția de arme, afirmă el.
„Această nouă rachetă este, de fapt, o confirmare a faptului că Europa ar trebui să preia conducerea în privința propriei securități!”, precizează Diaz-Maurin.