Una dintre puţinele şi marile fabrici de baterii electrice din Uniunea Europeană, Northvolt, nici n-a intrat bine pe piaţă că anunţă o reducere masivă a producţiei. Motivul, cererea tot mai mică, sub capacitatea planificată. De 16 ori mai mică. Gigafabrica din Skelleftea are o capacitate anuală de 16 GWh, dar în prezent produce mai puțin de 1 GWh. Northvolt a anunţat că va întrerupe producția de material activ catodic, folosit în producerea bateriilor, și că va vinde una dintre unitățile în care acesta era realizat, din Suedia. „Cu revizuirea strategică în curs de desfășurare, trebuie să luăm câteva acțiuni dure în scopul de a asigura bazele operațiunilor Northvolt, pentru a ne îmbunătăți stabilitatea financiară și a ne consolida performanța operațională. Deși condițiile în acest moment sunt provocatoare, nu rămâne nicio îndoială că tranziția globală către electrificare – și perspectivele pe termen lung pentru producătorii de baterii, inclusiv Northvolt – sunt puternice”, a declarat Peter Carlsson, CEO și cofondator Northvolt. Compania a mai informat că va întârzia planurile de a construi alte trei gigafabrici, în colaborare cu Volvo Cars în Suedia, Germania și Canada. Şi că este nevoită să reducă din numărul locurilor de muncă. În acest moment, Northvolt are 7.000 de angajați, dar nu a precizat câte locuri de muncă vor fi desființate. În schimb, pentru a-și asigura necesarul, va cumpăra material activ catodic de la companii chineze sau coreene. Dincolo de problemele legate de scăderea cererii pentru mașini electrice, Northvolt a pierdut unele contracte. Numai BMW a anulat recent un contract de două miliarde de dolari, pe care l-a acordat în schimb companiei coreene Samsung SDI. Tot din motiv de preţ mai scăzut.
Dezastru la vânzări
Numărul înmatriculărilor de mașini electrice a scăzut abrupt luna trecută, exacerbând problemele industriei auto germane și nervozitatea guvernului federal. Vânzările generale de autoturisme noi au scăzut în august cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunţat recent Oficiul pentru Transport Rutier din Germania. Problema este cu atât mai gravă în segmentul electric, unde numărul înmatriculărilor noi s-a diminuat cu 69%. Unii observatori atribuie situația și deciziilor luate de guvernul german. În toamna anului 2023, pentru că avea nevoie de bani la buget, executivul a anulat peste noapte prima de achiziție pentru mașinile electrice, decizie care a provocat incertitudine în rândul potențialilor cumpărători. Cu toate acestea, politicienii continuă să prezinte situaţia într-o lumină favorabilă. „Trebuie să ne asigurăm că Germania rămâne un centru important de afaceri pentru industria auto, iar guvernul federal va continua să sprijine transformarea în acest domeniu”, declarat ministrul german al Economiei.
VW, în picaj
O lovitură năucitoare a venit de la Volkswagen. Cel mai mare producător de pe continent a anunţat că nu mai exclude reducerea locurilor de muncă și închideri de uzine chiar în Germania, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani. Problemele celui mai mare producător de automobile din Germania nu sunt noi, dar s-au intensificat în ultima perioadă, atât din cauza creșterii costurilor de producție, cât și a unei economii interne mai slabe și a concurenței intense din partea Chinei. În plus, strategia ezitantă a VW privind electricele a contribuit și ea la un declin al veniturilor realizate de companie. În următorii trei ani, constructorul auto trebuie să facă economii de aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce ar putea însemna nu doar desființarea a mii de locuri de muncă, ci probabil și închiderea unora dintre cele 10 linii de asamblare din Germania. „Trebuie să permitem Volkswagen AG să reducă costurile în Germania la un nivel competitiv pentru a investi în noi tehnologii și produse noi cu resurse proprii”, a declarat directorul pentru muncă al companiei, Gunnar Kilian, într-un comunicat. Volkswagen a anunțat deja că va mări prețurile modelelor sale cu motoare termice pe piața din Germania începând de săptămâna aceasta. Prețurile acestor modele vor fi acum mai mari cu până la 2.500 de euro.
Bateriile, pe linie moartă
Pe de altă parte, Ministerul Federal al Educației și Cercetării a anunţat că din 2025, probabil că nu va mai finanța noi proiecte de cercetare în domeniul bateriilor. Doar proiectele în curs vor primi banii necesari pentru a continua. Rețeaua de competență pentru bateriile litiu-ion (Klib) a avertizat că finanțarea bateriilor ar putea fi nu doar redusă, ci chiar tăiată. Deși Fondul pentru climă și transformare este înființat până în 2028, acesta va sprijini doar proiectele în curs sau noile proiecte care încep în acest an. O purtătoare de cuvânt a ministerului a declarat: „În actualul exercițiu bugetar 2024, pot fi acordate în continuare noi stimulente în domeniul cercetării bateriilor, care vor continua până în 2028. Fondurile necesare pentru anii 2025-2028 sunt incluse în buget.” În acest an, industria a trebuit deja să facă față unui buget redus de 155 de milioane de euro. Fondurile sunt împărțite în 135 de milioane de euro pentru proiectele în curs și 20 de milioane de euro pentru noi aprobări. În legătură cu noile aprobări, sunt rezervate, de asemenea, sume suplimentare pentru anii următori, deoarece proiectele de cercetare continuă, în general, mai mulți ani și nu doar unul. Aceste sume rezervate în bugetele viitoare sunt denumite credite de angajament.
S-au răzgândit
În faţa realităţii care diferă de planurile fanteziste ale Comisiei Europene, tot mai mulţi producători anunţă o modificare de strategie a electrificării. „O mulțime de producători trec în mod evident prin acest proces de amânare a obiectivelor de electrificare în acest moment. Se observă în întreaga industrie”, a declarat Tim Urquhart, analist principal în domeniul automobilelor la S&P Global Mobility la CNBC. „Mulți producători care au încetat să mai investească în tehnologia motoarelor cu combustie internă au început să realizeze că nu vor fi competitivi și nu vor avea în showroom-uri mașinile pe care oamenii vor să le cumpere”, a adăugat el. Guvernele din piețele cheie au implementat măsuri pentru a încuraja oamenii să cumpere vehicule 100% electrice, cu obiective obligatorii – o tendință pe care Urquhart a descris-o ca fiind „din ce în ce mai problematică”. Volvo a anunţat deja că renunţă oficial la planurile sale de a deveni marcă pur electrică până în 2030. Conform unui nou plan, marca suedeză vrea acum ca vânzările de mașini electrice și hibride PHEV să reprezinte cel puțin 90% din vânzările totale până la finalul deceniului actual.
10 miliarde euro, cheltuielile pe care trebuie să le reducă VW
16 ori mai puţin e producţia scontată de baterii la Northvolt
69% au scăzut înmatriculările de electrice noi în Germania
Avantaje
- reduce poluarea
- dezvoltă noi tehnologii
Dezavantaje
- portiţă pentru ofensiva Chinei
- desființează locuri de muncă