De mai bine de trei luni, excepţia de neconstituţionalitate a unui articol din Legea anticorupţiei, ridicată de fostul procuror DNA Emilian Eva în dosarul în care este judecat de fapte de corupţie, zace în anticamera judecătorilor de la Curtea Constituţională, printre care se află şi fostul şef al petentului, Daniel Morar. În acest timp, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a prelungit de trei ori măsura controlului judiciar pe numele lui Emilian Eva, dispunând chiar şi reaudierea unor martori, la cererea inculpatului sau a procurorilor DNA. Printre cei care vor compărea în faţa instanţei pentru a da declaraţii se numără şi fostul primar al Iaşiului, Constantin Simirad.
Cauza privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate asupra articolului 12 alineat 1, litera a) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, invocată de fostul procuror DNA şi de la Parchetul Tribunalului Iaşi, Emilian Eva, a fost înregistrată pe rolul Curţii Constituţionale a României, încă din data de 5 aprilie 2015, având numărul 407D/2016. Până în prezent, dosarul nu a fost luat în discuţie de echipa din care face parte fostul şef al Direcţiei Naţionale Antícorupţie, Daniel Morar, care l-a avut în subordine pe Emilian Eva şi care i-a repartizat acestuia, în urmă cu câţiva ani, cele mai sensibile dosare penale pentru a le instrumenta. Lucrarea se află şi la această oră în faza de raport, nu există niciun act emis pe marginea ei şi nicio publicare oficială în legătură cu speţa în cauză.
Contestă chiar legea pe baza căreia a trimis el însuşi oameni în judecată
Trimis în judecată chiar de către instituţia la care a “deservit”, DNA, pentru că a tranzacţionat ilegal tablouri primite şpagă, Emilian Eva a cerut, la mijlocul lunii martie a acestui an, completului penal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care îl judecă, să admită contestarea la CCR exact a prevederii din Legea 78/2000 a articolului care incriminează această infracţiune. În 25 martie, Completul 10 a admis cererea şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 12, alineat 1, litera a, din Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Concret, articolul în cauză prevede faptul că sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale. Adică exact unul dintre capetele de acuzare pentru care Emilian Eva a fost trimis în judecată în dosarul “Tablourilor”. Decizia Înaltei Curţi, în acest sens, este definitivă.
Paradoxal, chiar în dosarul ICA, procurorul Emilian Eva i-a adus lui Dan Voiculescu acuzaţii prevăzute de articolul următor celui pe care l-a atacat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre articolul 13, din Legea nr. 78/2000, care, în mare, prevede aceleaşi restricţii ca şi articolul 12, care l-a trimis chiar pe el în spatele gratiilor. Astfel, în dosarul “Telepatia”, Emilian Eva l-a pus sub acuzare pe Dan Voiculescu, printre altele, pentru folosirea de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. La această acuzaţie, procurorul Emilian Eva a făcut celebra afirmaţie referitoare la “telepatie”. Această infracţiune, prevăzută la articolul 13, din Legea 78/2000, este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani, ca şi fapta reţinută în sarcina lui Emilian Eva însuşi, un articol mai sus.
Ex-primarul Constantin Simirad va fi audiat în dosarul lui Eva
În ciuda acestei “portiţe” pe care judecătorii i-au deschis-o lui Eva la CCR, procesul a continuat într-o manieră deloc fericită pentru fostul procuror DNA. De la acel moment, până în prezent, au mai avut loc alte patru termene de judecată, ultimul în 21 iunie, la finalul cărora judecătorii au decis menţinerea măsurii controlului judiciar dispusă în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat. Însă anumite aspecte ale procesului s-au derulat fix aşa cum şi-a dorit Emilian Eva.
Astfel, în 22 aprilie, magistraţii au încuviinţat cererea acestuia ca, exclusiv în cadrul procedurilor desfăşurate la Consiliul Superior al Magistraturii, într-o spetă legată de o acţiune disciplinară, să poată lua legătura cu procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, Carmina Nelica Pascal. Atât Eva, cât şi Pascal sunt cercetaţi disciplinar pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99, din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul “absenţelor nemotivate de la serviciu în mod repetat, nerespectarea dispoziţiilor privind distribuţia aleatorie a cauzelor”, iar în cazul lui Emilian Eva, şi pentru “exercitarea funcţiei cu rea-credinţă”. Înalta Curte a admis, aşadar, cererea lui Emilian Eva de a lua legătura cu fosta sa şefă de la Iaşi, dar şi cu o altă martoră, pe nume Ştefania Nicoleta Zaharia, însă numai pentru a le adresa şi a răspunde întrebărilor acestora în cadrul şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii.
În 28 mai, magistraţii au admis proba cerută de DNA privind reaudierea a 11 martori din dosarul penal, printre care se numără şi Carmina Nelica Pascal, şi Ştefania Nicoleta Zaharia. Pe lista persoanelor care vor fi audiate, la cererea Pachetului, se află şi fostul primar al Municipiului Iaşi, Constantin Simirad.
Tot cu gândul la bani
În cadrul aceleiaşi şedinţe de judecată, magistraţii s-au pronunţat şi pe alte aspecte solicitate de către Emilian Eva. În acest sens, a fost dispusă emiterea unei adrese către Parchetul Tribunalului Iaşi pentru a se comunica instanşei dacă s-au infirmat soluţiile dispuse în 16 iunie 2016 într-un dosar instrumentat atunci de procurorul Eva şi, în caz afirmativ, care este stadiul soluţionării acelei cauze. De asemenea, instanţa vrea să afle, tot la cererea inculpatului, care este situaţia cauzelor penale soluţionate de Parchetul Tribunalului Iaşi în luna mai 2014 şi, în special, a celor soluţionate de către acesata în data de 19 iunie 2014. Mai mult, magistraţii au mai admis o solicitare a inculpatului privind transmiterea dosarelor care atestă drepturile salariale stabilite lui Emilian Eva prin sentinţe judecătoreşti, dar şi contractele de asistenţă juridică încheiate de acesta cu diferite case de avocatură şi documente eliberate de medicul de familie al fostului procuror DNA.
Fiind vacanţă judecătorească, dar şi parlamentară, Curtea Constituţională se va reuni abia în luna septembrie. Tot atunci ia sfârşit şi vacanţa judecătorească. Totuşi, următorul termen în acest proces a fost stabilit pentru data de 9 august, în fază intermediară, urmat de un termen procedural în 20 septembrie.
Emilian Eva aşteaptă de mai bine de trei luni ca fostul său şef, Daniel Morar, împreună cu ceilalţi judecători constituţionali, să ia în discuţie excepţia ridicată pe marginea prevederilor Legii anticorupţie. Până în prezent, lucrarea a primit doar număr de înregistrare
Acuzatorul, acuzat la rândul lui de fosta instituţie pe care a deservit-o
Emilian Eva a fost trimis în judecat, în stare de arest, pentru luare de mită, spălare de bani, operaţiuni financiare sau comerciale incompatibile cu funcţia şi fals în declaraţii. Alături de el, au mai fost trimişi în judecată nepotul său, Ioan Eva, dar şi fiica sa, Bianca Mădălina, pentru mărturie mincinoasă.
Porcurorul este acuzat pentru că, în perioada mai-iunie 2014, i-a cerut unui medic din Iaşi, care avea în îngrijire o altă rudă a familiei Eva, să depună toate diligenţele profesionale. Drept recompensă, Emilian Eva a dispus, printr-o ordonanţă, clasarea unei cauze penale şi renunţarea la urmărirea penală a medicului respectiv, cercetat pentru luare de mită, înşelăciune, purtare abuzivă, fals intelectual şi uz de fals. Potrivit DNA, clasarea dosarului a avut loc la patru zile de când i-a fost repartizat lui Emilian Eva. Ulterior, între august 2014 – ianuarie 2015, procurorul i-a cerut medicului, drept contraprestaţie pentru închiderea dosarului, diverse bunuri, sub formă de opere de artă, în valoare de 16.900 de eruo, constând în trei picturi, dar şi sume de bani, sub forma unor împrumuturi fictive, în cuantum de 3.900 de euro, precum şi alte foloase necuvenite.
Dosarul “Tablourilor”
Prin intermediul fiicei sale, Bianca Mădălina, procurorul Eva a obţinut de la Ministerul Culturii, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi, un certificat de export definitiv şi a trimis în Marea Britanie trei tablouri, pentru a fi valorificate prin intermediul unei case de licitaţii. Printre cele trei picturi se afla şi una din cele trei primite şpagă, pentru a disimula natura ilicită a acesteia. Între august 2014 şi iulie 2015, Eva a achiziţionat, revândut, intermediat vânzarea sau cumpărarea, contra un comision, peste 200 de tablouri, deşi calitatea sa de procuror era incompatibilă cu efectuarea unor asemenea acte de comerţ. Între noiembrie 2014 şi ianuarie 2015, el a cumpărat de la diverse persoane fizice 94 de tablouri, unele semnate de autori români sau străini celebri, lucrări pe care, în mod direct sau prin intermediari, le-a lăsat în custodie, spre evaluare, la o casă de licitaţii din Bucureşti.
În ianuarie şi februarie 2015, Emilian Eva a postat, tot prin intermediari, spre vânzare, 34 de anunţuri pe internet. Tot atunci, procurorul a achiziţionat sau a negociat cu persoane fizice sau galerii de artă, a cerut evaluări şi expertize în domeniu, a restaurat şi valorificat alte 97 de tablouri.