Uniunea Europeană poate răsuflă ușurată: centristul proeuropean Emmanuel Macron a oprit de unul singur valul de populism care amenința să gripeze unul dintre cele două motoare de bază ale blocului comunitar, câștigând alegerile prezidențiale din Franța. Pe noul lider de la Palatul Élysée îl așteaptă însă acum o bătălie mult mai grea – scrutinul legislativ din luna iunie.
La 39 de ani, liderul mișcării de centru „En Marche!”, Emmanuel Macron, a devenit, duminică, cel mai tânăr președinte din istoria Franței, devansând-o cu aproximativ 32 de procente pe rivala sa, populista Marine Le Pen, candidata Frontului Național, de extremă dreapta. Victoria zdrobitoare a lui Macron a fost primită cu un imens val de ușurare în majoritatea marilor capitale europene, unde alegerile prezidențiale din Franța au fost considerate o confruntare de o importanță capitală, atât pentru evoluția mișcărilor populiste care câștigă teren pe vechiul continent, cât și pentru viitorul blocului comunitar, amenințat de intențiile Marinei Le Pen de a demara procedurile pentru „Frexit”. De altfel, o mare parte dintre francezi pare să nu fi votat pentru Macron, ci împotriva extremei dreapta. Acest fenomen este confirmat de nivelul record de absenteism și al voturilor „albe” și nule. Pentru cotidianul de stânga „Libération” este vorba de „o victorie sub presiune”, întrucât „absenteismul puternic, în pofida amenințării reprezentate de Frontul Național, reprezintă deja un semnal de nemulțumire față de noul președinte”. Și cotidianul de dreapta „Le Figaro” a pus accentul pe absenteismul ajuns la cel mai ridicat nivel din 1969, și pe fragmentarea electoratului în patru părți, anticipând alegeri legislative extrem de dificile pentru noul președinte.
Legislativele devin vitale
Dincolo de nivelul absenteismului, de radicalizarea extremelor, atât la stânga, cât și la dreapta și de dezintegrarea partidelor tradiționale, o altă concluzie este că francezii au ales un candidat lipsit de experiență politică, intrat în competiția prezidențială în fruntea unei formațiuni de centru înființate anul trecut, care a promis să lupte contra „sistemului”. Pentru a-și pune în aplicare programul, Macron trebuie să câștige o majoritate în alegerile legislative din iunie, unde partidul său, „En Marche!”, nu are deocamdată niciun deputat. În caz contrar, el va fi nevoit să formeze o coaliție și va avea o putere slăbită.
Macron a promis desființarea a 120.000 de posturi din sectorul public, reducerea cheltuielilor publice cu 60 miliarde euro, reducerea ratei șomajului și noi măsuri de protecție pentru liber profesioniști. Stânga l-a numit „candidatul pieței extreme”.
Macron și-a declarat dorința de a pune capăt „ipocriziei franceze” în privința „Primei Doamne”, ce nu deține un statut oficial în Franța. „Trebuie ca persoana care trăiește cu tine să poată avea un rol, să fie recunoscută în acest rol. Vreau să fie definit un cadru în materie și voi solicita acest lucru'', a spus el. Soția sa, în vârstă de 64 de ani, fostă profesoară a lui Macron, vrea să se implice în domenii precum educația, cultura și persoanele cu dizabilități.