După summitul NATO de luna trecută, ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat pentru cotidianul „Postimees” că țara sa este interesată să găzduiască avioane „F-35A”, cu capacitate nucleară, ale aliaților săi.
Publicația a sugerat apoi că Marea Britanie ar putea desfășura în Estonia o parte dintre cele 12 aeronave „F-35A” pe care intenționează să le achiziționeze.
Concomitent, Londra a anunțat că va participa la misiunea NATO dedicată aeronavelor cu dublă capacitate - convențională și nucleară -, ceea ce crește probabilitatea ca aceste avioane să fie dotate cu arme atomice americane.
În plus, influentul ziar „The Wall Street Journal” a dezvăluit că „Marea Britanie își schimbă doctrina nucleară, odată cu achiziția avioanelor americane”, ceea ce ar putea duce la înzestrarea acestora cu bombe nucleare furnizate de SUA.
În replică, din cealaltă tabără, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că disponibilitatea Estoniei de a găzdui avioane cu armament nuclear din partea oricărui stat NATO reprezintă „o amenințare directă” la adresa Rusiei.
Declarația sa vine după ce, la mijlocul lunii iunie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei avertiza că britanicii și ucrainenii ar pregăti două operațiuni sub steag fals în regiunea baltică, pentru a-l atrage pe președintele american, Donald Trump, în conflict.
Având în vedere că, încă din luna aprilie, au existat evaluări potrivit cărora „Estonia ar putea deveni următorul punct fierbinte al Europei”, este foarte probabil ca autoritățile de la Tallinn să permită desfășurarea aparatelor de luptă „F-35A” la baza militară de la Tapa, acolo unde Regatul Unit are deja trupe staționate în cadrul celui mai amplu angajament militar extern al său.
Toate aceste evoluții sugerează faptul că Londra își extinde activ influența în regiunea baltică, în vederea contracarării Rusiei, iar Estonia joacă un rol-cheie, prin găzduirea forțelor britanice din zonă.
Frontul baltic al noului Război Rece este interconectat cu cel arctic, în contextul în care Finlanda a aderat la NATO în 2023, iar Rusia a răspuns prin consolidarea forțelor de-a lungul graniței comune, pentru a descuraja - conform propriei versiuni - posibile amenințări din partea blocului militar transatlantic.
Acest front comun, care, foarte probabil, se va menține tensionat și după finalul conflictului ucrainean, va include și construirea unei „linii europene de apărare” - o versiune contemporană a Cortinei de Fier - ce se va întinde de-a lungul granițelor de est ale Finlandei, statelor baltice și Poloniei, cu Rusia și Belarus.
Confruntare fără sfârșit între NATO și Rusia
Potrivit unor surse, în acest context, șeful administrației de la Washington, Donald Trump ar intenționa să retragă o parte din trupele americane din Europa Centrală și de Est, foarte posibil în schimbul unei reduceri a prezenței militare rusești în Belarus, inclusiv a armelor nucleare tactice ale Moscovei, în cadrul unei încercări de a construi o nouă arhitectură de securitate europeană.
Chiar și în acest scenariu, „Linia de Apărare a UE” - care presupune fortificarea granițelor estice și desfășurarea de trupe din state extra-regionale, precum Marea Britanie și Germania - pare să garanteze menținerea actualului climat tensionat de securitate, existent între Uniunea Europeană și Rusia.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, preciza recent că Uniunea Europeană se transformă într-o extensie a NATO.
În opinia Kremlinului, această acuzație este susținută de implicarea statelor europene în proiectul „Linia de Apărare a UE”, de reafirmarea sprijinului acordat Ucrainei în timpul recentului summit NATO, precum și de lansarea planului european de reînarmare, în valoare de 800 de miliarde de euro, intitulat „ReArm Europe”.
Prin urmare, impasul de securitate menționat este, de fapt, unul existențial între NATO și Rusia și ar putea escalada rapid - chiar și în cazul unei retrageri reciproce de trupe din Europa Centrală și de Est -, dacă Trump ar decide să furnizeze Marii Britanii arme nucleare aer-sol.
Numeroase voci susțin că riscul declanșării unui conflict militar de amploare, dintr-o simplă eroare de calcul, ar rămâne extrem de ridicat în acel scenariu, din cauza ambiguității legate de fiecare decolare din Estonia a unui „F-35A”, pilotat de britanici.
Altfel spus, nu ar fi clar dacă aceasta ar fi o simplă misiune de antrenament sau o eventuală tentativă de atac nuclear preventiv cu arme americane.
Chiar dacă Trump ar refuza livrarea acestor arme către Londra, tensiunile dintre NATO și Rusia vor continua, cel mai probabil, inclusiv după o eventuală pace în Ucraina, pe fondul consolidării frontului arctico-baltic sub conducerea britanică.
Iar relațiile dintre Regatul Unit și Moscova, deja extrem de reci și ostile, se vor deteriora și mai mult, atingând minime greu de imaginat.