Potrivit unor surse din piața de asigurări consultate de cotidianul Jurnalul, brokerii sunt avertizați subtil de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu controale și, eventual, pierderea licenței în cazul în care ar încheia contracte pentru vânzarea polițelor Euroins Bulgaria. Aceleași surse susțin că bulgarii au înregistrat deja o sesizare la Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) în care reclamă comportamentul abuziv al ASF pentru că încearcă să-i împiedice să-și desfășoare activitatea în țara noastră. „Poate este imoral ce încearcă să facă Euroins Bulgaria acum în România, dar nu este ilegal. Prin sistemul FOS, Euroins Bulgaria vinde deja polițe, de exemplu, în Polonia. Nici atitudinea ASF nu este corectă pentru că sistemul FOS este unul legal în Uniunea Europeană. Firmele de brokeri sunt interesate să vândă polițe Euroins Bulgaria, în ciuda celor întâmplate, pentru că nu implică răspunderea lor în nici un fel vizavi de comportamentul asigurătorului”, au declarat pentru Jurnalul surse de pe piața de brokeraj. Acestea au mai precizat că bulgarii sunt interesați să vândă la noi polițe RCA și de garanție. Acestea din urmă sunt adecvate pentru orice tip de companie din sectorul privat care colaborează cu autoritățile publice în cadrul unor contracte de achiziții sau care trebuie să garanteze executarea conformă a contractelor încheiate.
Ce înseamnă „fredoom of services” și cum se aplică
Sistemul „fredoom of services” (libertatea de a presta servicii) permite unei companii de asigurări înregistrate într-un stat membru UE să vândă polițe de asigurări într-un alt stat membru fără a avea deschisă aici o sucursală. Ea trebuie să fie înscrisă totuși în Registrul asigurătorilor și intermediarilor din SEE, potrivit Ghidului Consumatorului elaborat de ASF. Achiziționarea unei polițe RCA se face direct de la asigurător prin intermediul internetului sau prin intermediul brokerilor, iar prețul este stabilit de societate în baza propriilor calcule. Contractul de asigurare și formularele aferente sunt redactate conform legislației din România. În situația în care un șofer fost păgubit ca urmare a producerii unui eveniment asigurat RCA de un asigurător care își desfășoară activitatea în România în baza libertății de a presta servicii, el trebuie să se adreseze reprezentantului de daune desemnat de asigurător în România, însă asigurătorul este cel care vă deschide dosarul de daună. În cazul unor eventuale reclamații, acestea sunt primite de ASF și transmise autorității competente din statul de origine al societății, iar soluția este dată de autoritatea din statul membru unde este autorizată societatea de asigurări. De asemenea, consumatorul are dreptul de a se adresa instanțelor de judecată din România.
Piața asigurărilor obligatorii RCA, cea mai mare din România, a fost zguduită de două falimente în doi ani de zile. Companiile Euroins România și City Insurance au intrat în faliment din pozițiile de lideri ai acestei piețe.
Euroins România, lipsă la SCR și MCR
ASF a transmis la mijlocul lunii martie a acestui an că a luat decizia de a retrage autorizația de funcționare a companiei Euroins, întrucât „la data de 30.06.2022, societatea nu deține fonduri eligibile pentru acoperirea capitalului minim necesar de solvabilitate (SCR), situație care se menține și la data de 30.09.2022”. Pentru restabilirea cerinței de SCR era nevoie de fonduri în cuantum de 2,19 miliarde de lei, în această sumă fiind inclusă și cea pentru acoperirea capitalului minim (MCR). Bulgarii trebuiau să aducă la capitalul Euroins România circa 445 de milioane de euro, lucru care însă nu s-a întâmplat.
Acoperirea neregulilor la City Insurance
Traseul companiei City Insurance de la o societate de pluton până la lider absolut al pieței asigurărilor și mai apoi la prăbușire a fost favorizat de comportamentul ezitant al celor puși să supravegheze această piață. De exemplu, în martie 2020 erau prezentate Consiliului ASF concluziile controlului periodic la City Insurance. În raportul său Direcția de Supraveghere și Control atrăgea atenția asupra abaterilor constatate aici. Societatea plătea dosarele de daună doar pe măsură ce încasa primele subscrise pe RCA, deși conducerea companiei flutura prin fața ASF un extras de la banca elvețiană Axion Swiss Bank care arăta că ținea aici 50 de milioane de euro. De ce nu folosea acești bani pentru plata daunelor? A fost o întrebare la care unii dintre șefii ASF nu au vrut să afle răspunsul. De exemplu, un proces-verbal al ședinței Consiliului ASF din data de 04.03.2020 aflat în posesia cotidianului Jurnalul arată că vicepreședintele ASF, Dan Armeanu, în loc să dezlege acest „mister”, susținea că acești bani au avut o utilitate economică pentru că au fost utilizați pentru îmbunătățirea capitalului de solvabilitate și pentru acoperirea pierderilor din anii precedenți, asta în ciuda faptului că raportul de control arată că nu au avut o utilitate economică. La acea dată vicepreședintele Dan Armeanu chiar a susținut refacerea notei de control, iar în final s-a acceptat reducerea necesarului de capital de solvabilitate de la 35 milioane de euro la 16,5 milioane de euro. Mai mult, contul de la Axion Swiss Bank s-a dovedit în final a fi fals, în acea bancă nefiind depusă niciodată de către City Insurance suma de 50 de milioane de euro. Acum procurorii DIICOT au început urmărirea penală in rem pentru infracțiunea de abuz în serviciu împotriva funcționarilor publici din ASF care nu au luat măsurile legale care se impuneau în acest caz.