Datele statistice arata ca sunt peste 100.000 de copii care risca medii sub 5 la acest examen, daca tinem cont si de cei care nu s-au prezentat la toate probele. In actualul sistem, in cazul in care ajung la liceu, mare parte dintre ei se vor regasi printre cei nu vor participa/nu vor trece examenul de Bacalaureat. Deja avem pierduti, in ultimii cinci ani, din zona ocuparii oficiale, intre 500.000 si 700.000 de tineri.
“Este foarte greu de crezut si de acceptat cum noi, o tara intreaga, ne permitem sa pierdem in jur de 100.000 de tineri in fiecare an. Pe mare parte dintre ei ii pierdem cu buna stiinta, dupa ce ii tinem in licee in care se plictisesc si in care nu invata aproape nimic practic”, afirma Daniela Visoianu, presedinta Federatia Coalitia pentru Educatie.
“Copiii acestia nu au nevoie doar de meditatii si hei-rupisme din partea profesorilor pentru a trece de pragul mediei 5, peste trei luni. Au nevoie de profesori care sa creada in ei, acum si inca patru ani, astfel incat sa poata fi recuperate decalajele existente macar in parte. Pentru ca in opinia Federatiei, resursele umane pot determina, intr-o masura mult mai mare decat cheltuielile materiale, cresterea calitatii educatiei“, mai spune reprezentanta Coalitiei pentru Educatie.
Un curriculum flexibil, relevant pentru viata reala si interesele elevului, centrat pe competente si valori incurajeaza invatarea. Emotia starnita de dezbaterea pe planurile cadru isi are originea in frica profund umana de schimbare, dar si in lipsa de viziune globala. Profesorii pot alege sa sustina schimbarea insa au mare nevoie, ca noi toti, sa vada destinatia. Trei documente sunt necesare:
- profilul absolventului (recomandam sa se tina cont de propunerea Institutului de Știinte ale Educatiei, dezbatuta in vara anului 2015)
- noul curriculum - planul cadru general, din care se vor dezvolta planuri cadru pentru filiere/profiluri diferite, programe scolare si manuale;
- sistemul de evaluare (noi adaugam si monitorizare) prin care sa se asigure concordanta dintre primele doua, adica prin instrumentele de curriculum atingem profilul proiectat;
In opinia Coalitiei pentru Educatie, evaluarea (oricum s-ar numi ea) trebuie proiectata si organizata de la inceput. Cand propunem o modificare, de exemplu o noua programa scolara, doua sunt seturile de intrebari esentiale:
- ce competente (cunostinte si abilitati si comportamente) sunt dezvoltate in clasa prin aceasta programa scolara? Știu profesorii sa faciliteze dobandirea acestor competente?
- cum ne asiguram ca ceea ce trebuie sa se intample se va intampla (monitorizare si evaluare), adica absolventul sa dobandeasca competentele de care are nevoie pentru a fi un adult implinit?
“Evaluarea trebuie sa ajute elevul sa isi inteleaga progresul, dat fiind ca una dintre competentele-cheie este autonomia in invatare, si trebuie sa fie valorificata permanent pentru imbunatatirea performantei sistemului (profesor, scoala, politici publice)”, afirma Daniela Visoianu, presedinta Federatia Coalitia pentru Educatie.
“Aceste generatii de copii merita mai multa atentie si mai multa onestitate si transparenta, pentru ca rezultatele lor sunt rezultatele noastre, ca sistem, iar ei sunt viitorul nostru, ca tara. Rupturile supralicitate intre parinti si profesori, de exemplu, creaza spatii de slabiciune ale plasei de siguranta pe care un stat responsabil trebuie sa o asigure (micilor) sai cetateni. Prin toate gaurile provocate de cautarile de vinovati cad, an de an, mii şi mii de copii. Pentru majoritatea acestor copii, mai ales in cazul celor care provin din medii defavorizate, singura sansa este o educatie de calitate la care sa aiba acces in mod echitabil”, a concluzionat Daniela Visoianu.