Iar executorii judecătorești care au împlinit vârsta de 75 de ani vor mai putea rămâne în profesie numai dacă prezintă un act medical din care să rezulte că sunt apți să mai exercite această meserie. Acestea sunt câteva modificări prevăzute într-un proiect de lege inițiat de Guvern, care a trecut de Senatul României și care se află, în prezent, la vot final în Camera Deputaților.
Guvernul propune modificarea Legii 188/2000 privind executorii judecătorești. Conform unui proiect de lege transmis Parlamentului, ar urma să fie eliminată din actuala reglementare „condiția cetățeniei române pentru accesul în profesia de executor judecătoresc”. Potrivit modificărilor propuse, „poate deveni, în România, executor judecătoresc orice cetățean român, orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, orice cetățean aparținând Spațiului Economic European sau orice cetățean al Confederației Elvețiene”.
De asemenea, se propune, „în scopul profesionalizării procesului de selecție a executorilor judecătorești”, eliminarea posibilității numirii fără examen sau concurs în funcția de executor judecătoresc a persoanelor care au exercitat timp de cinci ani funcția de judecător, funcția de procuror sau funcția de avocat și care au promovat examenul definitivării în profesia din care provin. Mai mult, actul normativ în discuție introduce în legea aflată în vigoare o dispoziție referitoare la exercitarea funcției de executor judecătoresc după împlinirea vârstei de 75 de ani. Soluția propusă este aceea ca, „pentru menținerea în profesie, să se facă dovada anuală, pe baza unor avize medicale, că sunt îndeplinite condițiile referitoare la menținerea capacității fizice necesare exercitării funcției”.
Se înființează un Registru special
Proiectul de lege modifică, pe de altă parte, substanțial dispozițiile în vigoare referitoare la stagiul de pregătire teoretică și practică a executorilor judecătorești stagiari, acest stagiu urmând să cuprindă un an de pregătire teoretică prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, și un an de pregătire practică sub îndrumarea unui executor judecătoresc coordonator.
Se va înființa Registrul Național de Evidență a Executorilor Judecătorești. Toți executorii judecătorești vor fi, astfel, obligați ca, după numire, să-și înregistreze sediul biroului individual în acest Registru, iar, după începerea activității, să-și înregistreze orice modificare a modului de organizare și de desfășurare a activității.
Sancțiuni disciplinare extinse
Lucrurile nu se opresc aici. Modificările vizează introducerea unor noi abateri disciplinare referitoare la exercitarea funcției de executor judecătoresc. Apar abateri care vizează încălcarea obligațiilor legale cu privire la păstrarea secretului profesional, la încălcarea regimului incompatibilităților și al interdicțiilor prevăzute de lege, la săvârșirea unor fapte care aduc atingere ordinii publice, bunelor moravuri ori probității profesionale, precum și la neîndeplinirea obligațiilor privind formarea profesională a executorilor judecătorești stagiari.
Apar, de asemenea, abateri disciplinare referitoare la neîndeplinirea obligației de participare la formele de pregătire profesională continuă, la întârzierea repetată și din motive imputabile în efectuarea lucrărilor, la absența nejustificată de la birou în mod repetat sau la nerespectarea dispozițiilor legale privind asigurarea publicității vânzărilor prin licitații.
AUR și USR s-au opus la votul din Senat
Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, care, însă, subliniază că articolul I al inițiativei conține 71 de amendamente, „ceea ce este susceptibil de a încălca Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”.
În 16 martie 2023, Senatul a adoptat proiectul de lege, cu 74 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 20 de abțineri. Pentru adoptarea legii au votat senatorii PSD, PNL și UDMR. Împotriva ei au votat cei de la AUR, un neafiliat și un parlamentar USR. S-au abținut doi neafiliați și 18 senatori USR.
Legea se află, în prezent, pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților, care este for decizional.