Mișcarea nu doar că îmbunătățește starea de bine, ci ar putea avea și un impact pozitiv asupra memoriei. Mai exact, activitatea fizică ar putea duce la o ușoară creștere a scorurilor de memorie a doua zi, conform unui articol publicat de Antena 3 CNN, care citează The Guardian.
„Concluzia este că activitatea fizică este bună pentru creier, iar somnul bun contribuie la aceasta”, a declarat Dr. Mikaela Bloomberg, primul autor al studiului.
Cercetătorii au observat că activitatea fizică a fost asociată anterior atât cu îmbunătățiri pe termen scurt ale funcției cognitive, cât și cu un risc redus de demență.
Cu toate acestea, Bloomberg a remarcat că multe studii care au analizat efectele pe termen scurt au fost realizate în laborator și au urmărit în principal răspunsurile pe o scară de timp de la câteva minute la câteva ore. Aceste studii au sugerat că beneficiile ar putea fi cauzate de creșterea fluxului sanguin către creier și de stimularea substanțelor chimice cunoscute sub numele de neurotransmițători.
În prezent, cercetătorii afirmă că au analizat impactul pe termen scurt al activității fizice desfășurate în viața reală, găsind nu numai beneficii pentru creier, ci dezvăluind și că acestea par să dureze mai mult decât se aștepta.
„O creștere foarte mică a performanței cognitive de zi cu zi poate face o diferență uriașă”
Scriind în International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, Bloomberg și colegii săi raportează cum 76 de adulți cu vârste cuprinse între 50 și 83 de ani, care nu prezentau tulburări cognitive sau demență, au fost rugați să poarte un accelerometru timp de opt zile pentru a-și urmări somnul și activitatea fizică în timp ce își duceau viața normală.
De asemenea, în fiecare zi, participanții au fost supuși unor teste cognitive online simple pentru a le sonda atenția, memoria și viteza de procesare, printre alte facultăți.
Echipa a declarat că rezultatele lor arată că fiecare creștere de 30 de minute a activității fizice moderate până la viguroase în ziua precedentă a corespuns unei creșteri de 2-5% a scorurilor de memorie episodică și de lucru în ziua următoare, deși numai aceasta din urmă a rămas după ce au fost luate în considerare datele privind somnul participanților.
Cei care au dormit cel puțin șase ore pe noapte au avut scoruri mai mari
În timp ce Bloomberg a remarcat că este dificil de spus dacă acest lucru corespunde unei diferențe tangibile – clinice – pentru participanți, ea a spus că următorul pas este de a efectua lucrări similare la persoanele cu deficiențe cognitive.
„Ideea este că pentru persoanele care au o deficiență cognitivă ușoară, o creștere foarte mică a performanței cognitive de zi cu zi poate face o diferență uriașă”, a spus ea.
Echipa a constatat, de asemenea, că fiecare creștere de 30 de minute a comportamentului sedentar a fost asociată cu o mică scădere a scorurilor memoriei de lucru în ziua următoare – deși Bloomberg a spus că modul exact în care este petrecut timpul sedentar ar putea fi important – în timp ce cei care au dormit cel puțin șase ore pe noapte au avut scoruri mai mari pentru memoria episodică, atenția și viteza de răspuns fizic în ziua următoare, după luarea în considerare a nivelurilor de activitate fizică, decât cei care au dormit mai puțin.