Specialiştii români sunt la mare căutare în străinătate, medicii fiind principalul exemplu de angajaţi cu înaltă specializare care aleg salariile mai ofertante din vestul Europei în detrimentul celor găsite în ţară. Modelul medicilor a fost urmat, însă, şi de alte profesii. Astăzi, primul preot catolic român va sosi la muncă în Irlanda, după un lung proces de „vânătoare de capete” efectuat de episcopiile din această ţară care se confruntă cu un deficit de personal. În general, însă, specialiştii români sfârşesc prin a munci sub capacităţile lor, dar pe mai mulţi bani ca în ţară.
Preoţii catolici au devenit cea mai nouă categorie de angajaţi de înaltă specializare din România care au început să fie „vânaţi” în străinătate. Eugen Dragoş, un tânăr preot catolic din Iaşi, va ajunge astăzi în parohia Tinryland din Irlanda, alţi preoţi români pregătindu-se să-l urmeze. Pentru că în Irlanda numărul preoţilor este în scădere, episcopul de Kildare, Denis Nulty, a decis să recruteze preoţi din România, o ţară care se poate lăuda cu un„surplus” în domeniu. „Vocaţia preoţilor români este una foarte bună, existând un surplus de preoţi în această ţară”, a declarat episcopul Nulty. „În lunile care urmează, speranţa mea este că alţi preoţi români vor veni să lucreze în dioceză”, a adăugat episcopul. Pentru a beneficia de serviciile preoţilor catolici români, clericii irlandezi au investit în proiecte desfăşurate de biserica catolică în Iaşi, cerând în schimb personal specializat. Episcopul Nulty a spus că bunele relaţii dintre preoţii catolici irlandezi şi cei români s-au întărit la Colegiul Catolic Irlandez din Roma, unde au studiat mai mulţi seminarişti din România, beneficiind de sponsorizări. De-a lungul anilor, preoţi catolici din România au mers în Irlanda, în timpul verii, pentru a suplini posturile vacante, acum căutându-se preoţi pentru posturi permanente.
Români supracalificaţi pentru Italia Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, 3,4 milioane de angajaţi români lucrează în alte state. Ţara cu cel mai mare număr de angajaţi români este Italia, un loc în care românii lucrează, de regulă, sub calificarea lor, dar pe salarii mai mari decât cele din ţară. Un raport realizat de organizaţia italiană Caritas Migrantes arată că în Italia ar trăi 1.131.839 de români, numărul femeilor fiind considerabil mai mare decât cel al bărbaţilor 644.636 de femei, faţă de 487.203 bărbaţi. Românii reprezintă 22,6% din numărul total al imigranţilor, fiind cea mai numeroasă comunitate. P o t r i v i t studiului, imigranţii realizau 8,8% din PIB-ul ţării, echivalentul a peste 123 de miliarde de euro. Cu toate acestea, dacă salariul mediu al unui cetățean italian era de 1.326 de euro pe lună, salariul mediu în cazul unui imigrant era de 993 de euro. Româncele se distingeau printr-o participare mai largă în câmpul muncii – avuseseră un contract de muncă în 2015 418.058 de femei din România. Dintre toți imigranții din Italia, românii au cea mai mare rată de ocupare în câmpul muncii – 767.047 de persoane în 2015. Volumul total al veniturilor declarate de români era de 5,6 miliarde de euro, în 2015. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre români ocupați desfășurau o muncă inadecvată diplomei de studii posedate. Majoritatea lucrau ca prestatori de servicii (422.089 de persoane) și în industrie (163.346 de persoane).
Specialiști şi emigranţi
Românii reprezintă principala minoritate şi în Spania, unde se estimează că trăiesc în jur de 730.000 de persoane. Un studiu similar realizat printre emigranţii români din Spania arată că, la sosirea în Spania, 54% dintre români obțin slujbe cu o calificare mai slabă decât cea pe care o au în țară, în timp ce doar 11% obțin o slujbă cu o calificare mai înaltă. În schimb, 91% dintre românii ajunşi în Spania câştigă mai mult decât în România. În Germania, ultimul recensământ (2014) arăta că trăiesc 245.248 de români. Aici există o falie mai adâncă - muncitorii de înaltă calificare, dintre care cel puţin 5.000 de medici sau personal medical şi emigranţi români fără calificare, mulţi dintre ei veniţi din Spania.