Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Facilități pentru învățământul agricol 

Facilități pentru învățământul agricol 

Studiile arată că situația învățământului agricol din licee de profil și școli profesi­onale s-a îmbunătățit în ulti­mii trei-patru ani, după un declin semnificativ, înregis­trat după 1989. Bursele de studiu acordate de stat, diplomele recunoscute pe plan internațional și alte facilități acordate celor care aleg specializările în agricul­tură au dus la creșterea numărului de elevi înscriși la formele de învățământ liceal sau profesional, dar și la creșterea performanțelor acestora. 

Un studiu din anul 2014 arăta că atractivitatea agricul­turii ca domeniu profesional a cunoscut un declin substanțial în România, după 1989, accen­tuându-se odată cu desființarea marilor întreprinderi agricole. „Între anii 2001 și 2011, numărul liceelor cu specializări agricole a scăzut cu 52%, iar cel al absolvenților s-a redus cu peste 44%. Astfel, la nivelul anului 2010, doar 2,5% dintre managerii exploatațiilor agricole erau absolvenţi ai unei forme de învăţământ agricol, cifra de trei ori mai mică decât în 2005 (7.3%) și mult sub media euro­peană, de 29.6%”, arăta raportul „Educație pentru agricultură”, parte a proiectului „Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere”, finanțat de Fundația Româno-Americană, care, împreună cu organizații cu expertiză în dezvoltare rurală CIVITAS, FDSC, CMSC și CEED, a desfășurat proiec­te-pilot de cooperative în zonele Vidra-Ilfov, Apahida-Cluj, Prisăcani-Iași. Același raport arăta că în perioada următoare, ulterior anului 2010, a început să se resimtă o creștere a acestui sector. „Numărul de elevi înscrişi în învăţământul profesional a crescut considerabil în ultimii trei ani (2011-2014 – n.r.). Cifra de școlarizare pentru 2014-2015 indică un număr de 35.740 de elevi înscriși, de aproape trei ori mai mult decât în perioada anterioară (12.693 în anul școlar 2013-2014)”, mai arată studiul întocmit de experți. 

Legătura dintre educație și piață 

Problema care a rămas este, la fel ca în alte sectoare de activitate, legătura cu piața forței de muncă. „Cea mai mare dificultate a școlilor profesionale și a liceelor cu profil agricol a fost și continuă să fie cuplarea cu mediul de afaceri și piața muncii. Dificultatea apare încă de la nivelul pregătirii practice, existând un număr redus de parteneriate între societățile sau fermele agricole și unitățile de învățământ profesional şi tehnic agricole din mediul rural”, mai precizau autoarele studiului. Cu toate acestea, încă din 2014 se puteau da mai multe exemple de bune practici, la nivel naţional, de învățământ agricol liceal, precum Modelul WorldVision, Modelul Junior Achievement de educație antreprenorială și Centrul Româno-German de Pregătire și Perfecționare Profe­sională în Domeniul Agriculturii de la Voiteg. Raportul identifica și câteva măsuri necesare pentru îmbunătățirea performanței învățământului profesional și tehnic agricol al României, pe două niveluri: primul, la nivelul liceelor agricole existente, nece­sitatea reformării infrastructurii instituționale existente, stimu­larea partenerilor de practică între licee agricole și ferme comerciale/cooperative agricole/ agenți economici, îmbunătățirea situației fermelor didactice exis­tențe și implementarea pe scară largă a modulelor tip „Compania mea”. Al doilea, la nivelul siste­mului public, reluarea dialogului structurat și a colaborării dintre Ministerul Educației și Minis­terul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe tema reformei învă­țământului tehnic și profesional agricol, dar și derularea unei campanii de informare publică asupra perspectivelor profesio­nale în agricultura modernă în România. 

Liceele agricole „recrutează” 

În ultimii trei ani s-a putut observa și o accentuare a comu­nicării din partea liceelor cu profil agricol din țară și a școlilor profesionale care au încercat să-și atragă un număr cât mai mare de elevi. Acestea au expus avantajele învățămân­tului profesi­onal, printre care și bursa profesională, un program social nați­onal care se adresează tuturor elevilor care frecventează această formă de învățământ, constând într-un sprijin financiar lunar, de 200 lei, precum și obținerea unor certificate de calificare profesio­nală, după susținerea și promo­varea examenului de absolvire. Pe lista de avantaje promovată de unitățile școlare apar urmă­toarele: elevii au posibilitatea să se pregătească în condiții de muncă reale, beneficiază de susținere financiară prin bursa profesională subvenționată de stat, în cuantum de 200 de lei, pot beneficia și de susținere financiară, stimulente și alte forme de sprijin, acordate de partenerul de practică, primesc certificate de calificare profesi­onală nivel 2, cu recunoaștere internațională, după susținerea și promovarea examenului de absolvire și au posibilitatea de a face cursuri în condiții avan­tajoase pentru obținerea permi­sului de conducere, categoria B. 

De asemenea, statisticile arată că rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat în unităţile de învățământ cu profil agrar a fost foarte slabă, cu o medie de 25-30%, din 1989 până astăzi, rezultate e x p l i ­cate prin metoda de admitere, fără examen, astfel încât cei mai mulți candidați au fost cei cu medii foarte mici la Evaluarea națională și nu au recuperat lacunele în anii de studiu ulteriori. Acesta este și unul dintre motivele care au determinat specialiștii să opteze pentru bacalaureatul diferențiat, care ar putea fi introdus în noua Lege a Educației. 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri