Datele arată că durata unei zile crește cu circa 1,33 de milisecunde pe secol, mai rapid decât în orice alt moment din cei 3,6 miliarde de ani de istorie a planetei.
Profesorul Benedikt Soja, coautor al studiului, spune că topirea accelerată a ghețarilor și creșterea nivelului mărilor modifică distribuția apei pe glob, ceea ce încetinește rotația Pământului.
„Doar o singură dată, acum aproximativ 2 milioane de ani, rata schimbării duratei zilei a fost aproape comparabilă. Dar niciodată înainte sau după aceea nivelul mărilor nu a crescut atât de rapid ca în perioada 2000–2020”, explică acesta penru Daily Mail, citat de a1.ro.
Cum afectează planeta
Deși modificările sunt de ordinul milisecundelor, ele pot avea impact asupra sistemelor sensibile la timp, cum sunt navigația GPS, sateliții și ceasurile atomice. O rotație mai lentă poate complica sincronizarea echipamentelor ce necesită precizie extremă.
Cercetătorii avertizează că, dacă schimbările climatice continuă în același ritm, zilele ar putea deveni și mai lungi. Până la sfârșitul secolului XXI, durata unei zile ar putea crește cu 2,62 milisecunde pe secol, depășind influența gravitațională a Lunii.
O problemă a vremurilor moderne
Zilele pământului nu au avut niciodată exact 24 de ore. Rotația planetei este influențată de gravitația Lunii, procese interne și schimbări atmosferice. Totuși, experții atrag atenția că activitatea umană începe să aibă un efect la fel de puternic sau chiar mai mare decât factorii naturali.
Profesorul Soja subliniază că monitorizarea precisă a rotației Pământului este esențială pentru a preveni perturbări ale infrastructurii tehnologice și a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra planetei.