Fermele agricole mari trebuie să producă produse procesate, nu doar materie primă agricolă, deoarece România are un deficit de balanţă comercială nemaiîntâlnit, de peste 1,2 miliarde de euro, a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru.
"În ceea ce înseamnă viitoarea alocare financiară, vrem să consolidăm ferma de familie şi să creştem o clasă de mijloc în agricultura României. Fermele mari, care sunt un bun câştigat, trebuie să producă nu doar materie primă, ci trebuie să producă produse procesate, pentru că avem un deficit de balanţă comercială nemaiîntâlnit, practic plătim 2 miliarde de euro plăţi directe şi avem deficit de balanţă comercială de peste 1,2 miliarde de euro. România, a cincea mare ţară agricolă, ar trebui să fie un jucător important în piaţa agro-alimentară europeană", le-a transmis reprezentantul MADR agricultorilor prezenţi la o conferinţă privind importanţa cooperării între producătorii agricoli.
Emil Dumitru a apreciat că existenţa multor ferme mici în agricultura românească transformă Pactul Ecologic European într-o oportunitate pentru agricultura românească.
"Ţine şi de noi, de administraţie, de modul în care înţelegem să promovăm politicile agricole, să finanţăm nişte măsuri dedicate în funcţie de nevoile fermierilor, şi de aici am plecat în analiza noastră şi în construirea noii politici agricole a României, bazându-ne pe cele 20,5 miliarde de euro. Pactul Ecologic European, dincolo de ce înseamnă constrângeri, poate reprezenta şi o oportunitate, ţinând cont de faptul că avem o economie rurală în care încă mai regăsim foarte multe ferme mai mici, şi pe care, dacă vom reuşi să le asociem, nu prin coerciţie - asocierea nu se va putea realiza constrângând oamenii să se asocieze, ci prin măsuri stimulative fiscale, măsuri stimulative în ceea ce înseamnă intensitatea de sprijin pe care o putem acorda prin proiecte europene, măsuri stimulative în ceea ce priveşte accesul la piaţă şi crearea unor facilităţi locale în care să putem să ne promovăm, să avem mai multe produse cu indicaţie geografică protejată, să ne protejăm produsele tradiţionale pe scheme naţionale de calitate, şi toate aceste lucruri la un loc probabil că în 2027 putem să discutăm că o parte importantă, semnificativă, din agricultura României, s-a transformat în bine şi putem fiecare dintre noi să fim bucuroşi că am contribuit câte puţin pentru a schimba agricultura României", a afirmat secretarul de stat din MADR.
Acesta a apreciat că dincolo de investiţiile în ferme sunt necesare investiţii în infrastructura rurală, pentru a sprijini întoarcerea tinerilor la sate.
"Dincolo de investiţii în ferme, cred că avem nevoie şi de investiţii în dezvoltare rurală, în infrastructură rurală, pentru că tinerii, ca să se întoarcă la sate, au nevoie de nişte servicii sociale, servicii de educaţie şi de sănătate corespunzătoare, să-şi poată petrece şi timpul liber într-un mod plăcut. Sunt lucruri pe care trebuie să le punem în discuţie şi să nu ne fie teamă să le discutăm chiar şi în adunări publice. România are potenţial, numai că vreau să discutăm nu doar de potenţial, ci să discutăm efectiv de realizări concrete, eu îi asigur pe cei care încearcă, din păcate nu de puţine ori statul nu a reuşit să vină alături de colegii care au acest contract de a realiza cooperative, n-au înţeles că ar trebui să venim într-un parteneriat, instituţiile din subordinea Ministerului (Agriculturii, n.r.) să vină şi să nu rămânem numai la numărul de cooperative pe care le avem în contract, ci efectiv după aceea, pe baza know-how-lui pe care noi îl luăm de la cei care ne învaţă să facem cooperative, să mai facem încă de două-trei ori pe atâtea, dacă vrem să fim consecvenţi şi dacă vrem cu adevărat să transformăm satul românesc. Nu este simplu, dar cred că avem şi capacitate, avem şi expertiză profesională în România", a afirmat Emil Dumitru.
Acesta a opinat că fiecare localitate ar trebui să aibă o cooperativă agricolă.
"Ministerul Agriculturii trebuie să promoveze nişte politici publice în care forţa de negociere a fermierilor români, şi în general a unei clase care din păcate nu reuşeşte să aibă acces la piaţă, nu reuşeşte să poată să fie competitivă, noi credem că lucrul acesta se poate realiza prin aceste forme de organizare cu rol economic - cooperative şi grupuri de producători, credem că reforma noii politici agricole poate fi o oportunitate pentru ce înseamnă reorganizarea fermierilor şi consolidarea lor în lanţul valoric, conceptul de farm to fork poate fi cu adevărat pus în aplicare, de această dată, dacă vom şti să scriem nişte măsuri care să corespundă nevoilor fermierilor mai mici, pentru că în general funcţia importantă a acestor forme cu rol economic este să-şi cumpere în comun şi să vândă în comun, iar în Planul Naţional Strategic pe care noi am început să-l scriem şi de două zile e afişat pe site o analiză SWOT a ceea ce înseamnă agricultură şi zootehnie şi industrie alimentară, aşteptăm propuneri din partea dumneavoastră. Credem că ne-ar trebui poate nu 120 de cooperative sau 300, poate ne-ar trebui 3.000 de cooperative, ar fi ideal ca în fiecare localitate să avem o cooperativă", a adăugat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.