Începutul de an nu vine cu vești bune pentru fermierii din UE. De la 1 ianuarie, Comisia Europeană a decis să se aplice Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM), iar asta ar duce la o scumpire accelerată a importurilor de îngrășăminte.
CBAM înseamnă o taxă suplimentară pentru produsele importate care au emisii mari de carbon și ea este introdusă pentru protejarea producției europene. În cazul specific al sectorului de îngrășăminte pentru agricultură, noua taxă va fi un dezastru, în condițiile în care pe fondul scumpirii puternice a prețului gazelor naturale multe combinate din UE au fost închise, iar astăzi dependența de importuri este foarte mare. Pentru fermierii români acest lucru ar însemna fie falimentul multora dintre ei, fie să renunțe la aplicarea tratamentelor cu îngrășăminte, ceea ce însă în final ar însemna cam același lucru, pentru că se vor obține producții mult mai mici. Situația se va complica și mai mult, odată cu intrarea în vigoare a acordului UE-Mercosur care va inunda piața europeană cu importuri agricole ieftine provenite din zona Americii Latine.
Conform datelor statistice, în 2025 piața europeană a îngrășămintelor a continuat să fie marcată de fluctuații ample ale prețurilor la azot, potasiu și fosfor influențate de costurile energiei și dezechilibrele logistice.
Fermierii români sunt printre cei mai expuși din regiune, întrucât peste 60% din necesarul național este acoperit prin importuri. În 2024, România a importat aproximativ 1,5 milioane de tone de îngrășăminte chimice, dintre care 358.000 de tone au provenit din Federația Rusă. Rusia rămâne principalul furnizor, urmată de Maroc, Grecia, Egipt, Serbia și Turcia.
Europarlamentarii reacționează la planul CE
Pentru a se evita acest dezastru, europarlamentarul Daniel Buda împreună cu mai mulți eurodeputați au cerut Comisiei Europene să decidă amânarea introducerii acestei taxe, care ar însemna, după calculele sale, costuri suplimentare foarte mari. „În teorie, mecanismul este corect. Dar în forma actuală riscă să lovească exact în cei pe care ar trebui să îi protejăm: fermierii europeni.
Dacă mecanismul se aplică imediat, prețurile vor crește brusc.
Ce ar însemna asta pentru o fermă europeană?
• +120-150 € / tonă la îngrășăminte
• ≈150 € / hectar pe an
• până la 15.000 € în costuri suplimentare / fermă
Aceste sume sunt pur și simplu imposibil de suportat, mai ales într-un context de secetă, volatilitate și presiuni concurențiale tot mai dure.
De aceea, împreună cu mai mulți colegi eurodeputați, am solicitat Comisiei Europene să amâne aplicarea CBAM pentru sectorul îngrășămintelor. Este o măsură necesară, corectă și urgentă pentru a proteja producția europeană și securitatea noastră alimentară.
Sper ca Comisia Europeană să răspundă solicitării noastre și să ia această decizie cât mai curând. Fermierii nu pot aștepta”, a scris pe Facebook europarlamentarul Daniel Buda.
Azomureș a oprit din nou producția
La începutul lunii decembrie, combinatul de îngrășăminte Azomureș a oprit din nou producția, ca urmare a dificultății de a identifica un contract pentru furnizarea de gaze pe termen lung, care să permită o perioadă extinsă de producție. Ea fusese reluată în luna iulie, după ce combinatul fusese anterior închis timp de un an. Circa 90% din producția companiei a fost furnizată pe piața românească, 10% mergând către țările vecine, în principal Ungaria și Ucraina.
Deficitul balanței comerciale a României în comerțul cu îngrășăminte chimice
Anul Import (mil. tone) Cost (mil. euro) Export (mii tone) Venit (mil. euro)
2020 1,12 223 352 79
2021 1,43 489 123 40
2022 1,91 1.260 54 42
2023 1,45 550 2015 103
2024 1,51 510 73 32
2025 1,13 420 32 16
Total importuri: 3.450 de milioane de euro
Total exporturi: 312 milioane de euro
Deficit: 3.148 de milioane de euro (3,14 miliarde de euro)
- 2025 - perioada 1 ianuarie - 31 iulie
Dependența de Rusia, limitată tot cu o taxă
UE a introdus o taxă progresivă și asupra importurilor de îngrășăminte rusești, pe fondul îngrijorărilor că majorarea bruscă a achizițiilor ar putea elimina producția internă. De la intrarea în vigoare a taxei în această vară, importurile de uree au scăzut semnificativ. Surse de piață spun că importurile rusești au inundat piața europeană încă din 2022 din cauza costurilor-record ale materiilor prime în urma crizei energetice. De exemplu, în 2024, Rusia a reprezentat 30% din importurile UE de uree și îngrășăminte cu azot, cu 4,4 milioane de tone, evaluate la 1,5 miliarde de euro, potrivit Parlamentului European. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 2023, când Rusia a furnizat peste 25% din importurile UE, în valoare de 3,6 milioane de tone și 1,28 de miliarde de euro, indicând o dependență economică tot mai mare de Rusia. Companiile au recurs la importurile rusești deoarece produsele erau mai ieftine decât producția internă, unde costurile crescuseră din cauza prețurilor exorbitante la gaze, arată o analiză realizată luna trecută de World Fertilizer. Raportul nu face însă nicio referire în ceea ce privește prețurile pe piața UE a îngrășămintelor după introducerea acestei suprataxe aplicate importurilor rusești, dar evoluția pieței arată că aceste tarife suplimentare au împins prețurile în sus, iar fermierii au fost obligați să se aprovizioneze mai scump.
România a importat îngrășăminte chimice din Rusia în valoare de 59 de milioane de euro anul trecut, iar în prima jumătate a acestui an importurile au fost de 103 milioane de euro, creșterea fiind generată și de suprataxa impusă de UE pentru îngrășămintele din această țară și Belarus.
2026: Stabilizare globală, presiune europeană
Surse internaționale prevăd că prețurile globale ale îngrășămintelor vor începe să se stabilizeze în 2026. Cu toate acestea, prognoza pieței îngrășămintelor pentru Europa în 2026 arată diferit: se așteaptă ca prețurile să rămână mari din cauza presiunii de reglementare și a restricțiilor de aprovizionare. Potrivit unei analize realizate de experții băncii olandeze Rabobank, taxa CBAM pentru importurile de îngrășăminte care începe la 1 ianuarie 2026 poate duce la:
• costuri cu 10-20% mai mari pentru amoniac;
• costuri cu 10-15% mai mari pentru uree;
• costuri cu 2-5% mai mari pentru DAP.
Astfel, chiar dacă prețurile globale se reduc sau se stabilizează, aceste reglementări europene și dinamica ofertei ar putea duce la un rezultat diferit pentru cultivatorii din interiorul UE, mai arată analiza citată.
Acordul UE - Mercosur, o altă lovitură pentru fermierii români
Intrarea în vigoare a acordului UE - Mercosur va însemna pentru fermierii români o altă lovitură. Prin acest acord, UE își va deschide granițele pentru produse agroalimentare mai ieftine, dar de o calitate mai slabă, punând astfel o presiune și mai mare pe fermierii din UE. Cei mai afectați vor fi cei din țările UE mai sărace, care nu-și vor permite să crească subvențiile pentru agricultori, astfel încât ei să poată face față noii concurențe. Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), asociație care reunește mai multe organizații reprezentative ale fermierilor, a anunțat deja că se opune acestui acord Mercosur, alcătuit din patru țări membre: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay și care a luat ființă în 1991. Pe lângă cele patru țări, Mercosur mai are ca țări asociate Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru și Surinam ca membri asociați. Obiectivul principal al Mercosur este de a asigura libera circulație a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor între statele sale membre. În baza acestui acord, vor fi eliminate tarifele pe care statele Mercosur le impun importurilor europene de autoturisme, piese de schimb, utilaje, produse chimice, produse farmaceutice, lactate, băuturi spirtoase, vin, dar și îmbrăcăminte și încălțăminte. De cealaltă parte, UE ar urma să-și deschidă piața pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce a provocat nemulțumirile fermierilor europeni.