Steatoza hepatică, adică ficatul gras, este o boală răspândită şi descoperirea ei este de multe ori întâmplătoare. Terapia include o schimbare a stitului de viaţă şi tratarea factorilor de risc din sindromul metabolic X, obezitatea, diabetul, hipertensiunea, grăsimile prea multe în sânge. Interviu cu profesor doctor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie
Florin Condurăţeanu - Domnule profesor Alexandru Oproiu, arătaţi cu degetul spre unele pericole din sindromul metabolic X, cvartetul morţii, cum că ele înlesnesc instalarea ficatului gras. E adevărat?
Prof. dr. Alexandru Oproiu: - Ficatul gras sau steatoza hepatică înseamnă că în celulele ficatului se depun grăsimi, care le împiedică să-şi îndeplinească rolul. Sunt unii factori de risc care deschid uşa ficatului gras şi aceştia fac parte din sindromul metabolic X, incriminat de multe rele în organismul omului. Obezitatea este unul din aceşti factori de risc. Dacă la obezitate se adaugă şi lipsa de mişcare, se favorizarea steatoza hepatică. Alt risc este diabetul, depăşirea glicemiei peste pragul de 110. Hipertensiunea este alt risc, acea tensiune crescută depăşind baremul acceptat de 13,5 cu minima 8,5. Prea multele grăsimi în sânge se constituie şi ele ca factor de risc în apariţia ficatului gras, colesterolul peste 200 şi creşterea trigliceridelor peste 150. Bineînţeles, ne-am referit la steatoza hepatică nealcoolică pentru că ficatul gras alcoolic are la bază consumul excesiv de alcool.
F.C.: - Poporul minimalizează boala de ficat gras, spune că steatoza hepatică este cea mai uşoară maladie a ficatului, sunteţi de acord?
Prof.dr. A.Oproiu: - De la steatoza hepatică pot porni bolile grave ale ficatului, hepatita cronică, ciroza, cancerul hepatic. De ficat gras suferă circa 27% din populaţie, însă 5% dintre steatozele hepatice se agravează în ciroze şi cancer hepatic. Ficatul gras se descoperă întâmplător, când unele analize arată derapaje hepatice, la ecografie se observă ca un ficat cu strălucire anormală. Tratarea ficatului gras în faze nu foarte avansate poate duce la paşi înapoi în boală.
F.C.:- Deci boala de ficat gras are mai multe etape în desfăşurarea ei?
Prof.dr. A.Oproiu: - Prima fază este umplerea cu grăsime a celulelor hepatice. Este etapa numită steatoză hepatică. Urmează faza în care apare inflamaţia, este vorba de steatohepatita. Treptat, inflamaţia degenerează în fibroză, întărirea porţiunilor inflamate care se aseamănă cu nişte cicatrici, acolo celulele ficatului nu-şi mai execută rolul. Deja cresc riscurile de ciroză.
F.C.: - Pacienţii cu ficat gras pleacă de la medici cam nemulţumiţi că n-au primit reţete lungi cu medicamente, ci li s-au indicat principii pentru un alt stil de viaţă...
Prof.dr. A. Oproiu: - În primul rând, cei cu steatoză hepatică trebuie să slăbească, să împuţineze caloriile din mâncare, să se ferească de grăsimi, de dulciuri concentrate, de făinoase. În fiecare zi se impune o plimbare de o jumătate de oră de mers. Dacă după 2 luni nu se slăbeşte, se poate apela la o cură de 6 luni cu 3 tablete zilnice din familia orlistat, care împiedică absorbţia grăsimilor. Se poate recurge şi la chirurgia de slăbire cu inel gastric, sferă în stomac şi modificări la tubul digestiv. Dieta şi tratamentul pentru diabet trebuie respectate, pentru creşterea sensibilităţi la insulină se prescriu unele medicamente. Hipertensiunea e necesar să fie tratată conştiincios zilnic, împotriva colesterolului se prescriu statine. Pentru trigliceridele mari se recomandă preparate de fibraţi. Se prescrie o terapie cu antioxidanţi în lupta cu radicalii liberi, generatori de stres oxidativ.
Este bine să se apeleze la vitamine, în special la vitamina E,o cură de 6-12 luni. Cei cu ficat gras să evite vitamina A şi preparatele ce conţin fier. Mare grijă la tratamentele cu unele medicamente destinate tulburărilor de ritm cardiac. Şi, bineînţeles, abstinenţa la alcool este obligatorie.