Granturile FEDR vor asigura doar până la 930 de milioane de euro, pentru a executa axa deşeurilor municipale a PO-Mediu. Cu toate acestea, absorbția completă a granturilor FEDR este incertă. Puține investiții sunt gata de finanțare, din pricina unei slabe capacități instituționale municipale de a întocmi proiecte.
Finanțarea nerambursabilă în sectorul deșeurilor este un eșec pentru România, din cauza neimplicării autorităților publice locale. Soluţiile tranzitorii pentru depozitarea deşeurilor până la finalizarea şi operarea noilor depozite au generat costuri suplimentare de circa 92 de milioane de euro. Realitatea a fost și este gravă. Sunt aproximativ 3 miliarde de euro care sunt deocamdată suspendate în Programul Operațional de Infrastructură Mare.
Oficialii Ministerului Fondurilor Europene au anunțat, anul trecut, că până nu se pot închide proiectele de mediu aflate în derulare nu se va mai face altă finanțare, inclusiv pentru Economia Circulară, iar până anul acesta nu s-au putut deschide noi axe. În România nu se întâlnește niciun proiect realizat prin POS Mediu - Axa 2 - sau prin programe ISPA care să funcţioneze conform proiecţiilor, studiilor de oportunitate și indicatorilor care au stat la baza aprobării și finanţării acestora cu vechime de 10-12 ani de la startul dezvoltării lor.
Lipsa unui Plan pentru perioada 2021-2025
Lipsa de viziune este accentuată și de lipsa unui Plan cu obiective de investiții pentru perioada 2021-2025. În context, în România se întrevede și este justificată declararea stării de urgență națională în problemele de mediu – deșeuri, salubritate, pentru: 1) conformarea depozitelor de deșeuri, 2) realizarea colectării separate și 3) completarea/finalizarea investițiilor, a infrastructurilor SMID/CMID spre a deveni operaționale și eficiente.
Ne confruntăm și cu un blocaj legislativ, confuzii, suprapuneri, incoerență și lipsă de predictibilitate. La nivel strategic, protecția mediului nu înseamnă numai sistem de criterii, ci și obiective, coerență între obiectivele non-mediu cu cele de mediu. Problemele critice principale în domeniul gestionării deşeurilor în România se referă la: reglementări depăşite (legislative, normative şi tehnice); capacităţi instituţionale insuficiente pentru realizarea planificării, organizării şi implementării unui sistem de management integrat al deşeurilor la toate nivelurile (naţional şi regional). De asemenea, acoperirea parţială cu servicii de colectare şi transportare a deşeurilor în localităţi urbane şi, practic, absenţa acestor servicii în unele localităţi rurale; capacităţi insuficiente destinate depozitării finale a deşeurilor; neeliminarea deşeurilor periculoase, cu risc sporit pentru mediu; abandonarea haotică a deşeurilor de construcţii şi demolări, dejecţiilor animaliere, deşeurilor stradale etc. La toate acestea se adaugă finanţarea insuficientă a domeniului, aplicarea de penalităţi minore în cazul ignorării cadrului legislativ şi normativ, care conduc la perpetuarea nerespectării legislaţiei, dar și participarea redusă a publicului, îndeosebi la colectarea separată.
Nu există un cadru legislativ clar
Există doar capete de legi, nu o lege cursivă, limpede, clară în domeniu. De aici pornește dezordinea recunoscută în domeniu și, ca atare, se înregistrează fel de fel de decalaje. Sub anumite articole ale legii se realizează ascunderi și, în astfel de situații, Economia Circulară este blocată. Problematica deșeurilor în România și în municipiul București este de natură a afecta siguranța și securitatea națională, cu potențial de deteriorare gravă a sănătății umane (boli, epidemii, pandemie), deranjare gravă, ireversibilă a mediului înconjurător (efecte antropice, infestarea solului și subsolului, a pânzelor de ape freatice), poluarea aerului, efecte asupra sistemului productiv agricol, accidente biologice asupra ecosistemelor, florei și faunei.
Decidenții politici și responsabilii cu problemele de mediu (deșeuri și salubrizare) nu cunosc situația reală, nu au poziții ferme și nu iau decizii corespunzătoare. Există o lipsă de acțiune a decidenților la toate nivelurile, se menține starea de confuzie și există dereglementări legislative cu efecte contradictorii. Se ignoră deliberat stările critice, pericolele din acest domeniu. La toate acestea se adaugă permisivitatea, amânarea și delăsarea în formă continuată față de nevoia de soluționare a problemei deșeurilor și salubrizării. Toate conduc la afectarea gravă a teritoriului României și a întregii populații.
Afectează potențialul și imaginea României
Ignorarea Economiei Circulare afectează patrimoniul material, productiv-economic și industrial al României. În context, este afectat potențialul și imaginea României în plan european, internațional, prin infringement-uri și restricții de colaborare-cooperare cu alte țări. Față de situația de mai sus, în baza comuniunii de idei a entităților din domeniul mediului, salubrizării și economiei circulare, pornind de la concluzii și dorința de dezvoltare, avansăm, în principal, următoarele propuneri: Pentru România este nevoie, oficial, de o „Foaie De Parcurs” pentru introducerea și dezvoltarea managementului deșeurilor. Este nevoie de recurgerea la procedura de urgență pentru atribuirea serviciului de salubrizare și gestionare a deșeurilor în județele României, prin atribuire directă pentru a determina demararea imediată și responsabilă a activităților în domeniu.
Propunerile Grupului Industrial SC Supercom SA București
Legislația actuală în domeniul deșeurilor necesită urgente completări, ajustări, modificări, simplificări, alinieri, armonizări pentru a deschide cu adevărat și imediat oportunitățile și potențialul de lucru eficient, la standarde europene, în parteneriate private și public-private. Este nevoie de inspectarea și evaluarea tehnologică a fiecărui SMID din fiecare județ și evaluarea pentru actualizare tehnologică a CMID-urilor.
Evaluarea preliminară a părților de investiții lipsă se ridică la suma de 215 milioane de euro. Grupul Industrial SC Supercom SA București, Grupul de sprijin și conlucrare cu Ministerul Mediului, propune asumarea și difuzarea Schemei originale pentru SMID, cu potențial de generalizare pentru aplicații pe întregul teritoriu al României. Astfel s-ar stabili și inventaria mulțimea de elemente componente ale Imaginii-cadru tehnologice, standard, a infrastructurilor tehnologice ale CMID-urilor. Pe această bază s-ar recurge la demararea investițiilor în domeniu.
Sunt necesare noi capacități tehnologice de sortare, procesare, valorificare a deşeurilor, în valoare de circa 85 de milioane de euro. Este nevoie de investiţii pentru tratarea deşeurilor alimentare, de circa 32 de milioane de euro. Necesarul de investiții pentru punerea în aplicare a PNGD este estimat la circa două miliarde de euro, din care: Colectare și transport - 300 de milioane de euro; Investiții fixe (instalații) - 700 de milioane de euro, extinderea depozitelor, inclusiv construirea de depozite noi - 80 de milioane de euro. Mai este nevoie de 25 de milioane de euro pentru închiderea depozitelor neconforme. Alte costuri (proiectare, AT, supervizare etc.) se ridică la 100 de milioane de euro. Investiția specifică, la nivel național, este de 62 de euro per capita, cu o medie județeană de 55 de euro per capita, valoarea cea mai mare fiind pentru municipiul București - 168 de euro per capita.
Soluții de finanțare, în parteneriat public-privat
Propunerile de Investiții din partea GI SC Supercom SA București pot fi realizate prin susținerea financiară a investitorilor privați, de stat sau în parteneriat public-privat, recurgând la alternative financiare diverse: creditul vânzătorului; ajutoare sau subvenţii acordate pentru noi locuri de muncă; împrumuturi (credite) pe termen mediu şi lung cu dobânzi reduse; credit bancar sindicalizat cu participare guvernamentală; emiterea de acţiuni şi obligaţiuni; programe speciale de finanţare (din bugetul statului prin programe naţionale de finanţare; bugetele locale prin programe regionale şi locale de finanţare; fonduri structurale prin finanţări nerambursabile; garanţii bancare); credite de la furnizori şi clienţi ș.a.
Întrucât cantitatea totală de deșeuri din România este de circa 6,5-7 milioane t/an, este fezabil ca aproximativ 50% din total să fie supusă tratării energo-termice avansate. În România, puterea calorifică medie a deșeurilor este de 615 – 700 kcal/kg, respectiv rezultatul în energie este de 0,71 – 0,81 kwh. În fapt, 4,94 de tone de deșeuri municipale cu potențial de produs energetic este echivalentul unei tone de huilă energetică, extrasă din subteran cu tehnologii miniere complexe, complicate, subvenționate din bugetul public. Pe această bază, se propune recurgerea la Tratarea energo-termică avansată a deșeurilor cu ajutorul unor tehnologii noi, din sfera eco-tehnologiilor inovative pentru producere de „energie urbană”.
Complexul integrat (CITTA), propus „la cheie”
Lansăm conceptul de investiție de tip „Complex Integrat pentru Tratarea Energo-Termică Avansată, CITETA, și valorificarea energetică și materială a deșeurilor municipale”, aplicabil pentru Regiunea București și cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, în raport cu răspândirea producerii de deșeuri constituente ca materii prime pentru procesări energo-termice. La nivel național, se propune realizarea, într-o primă etapă de construcție, a unui număr de 16 „Complexe Integrate pentru Tratarea Energo-Termică Avansată a Deșeurilor”, câte două în fiecare Regiune de Dezvoltare. Complexul integrat (CITTA) propus „la cheie” se poate realiza în circa 36 de luni. Cheltuielile inițiale de investiție se ridică la circa 150 de milioane de euro pentru fiecare Complex, veniturile totale pe an fiind de 60 de milioane de euro per Complex, iar perioada de recuperare a cheltuielilor investiționale inițiale ar fi de 5 ani pentru fiecare Complex.
Oportunitatea de investiție totală în acest domeniu în România este de 2.400 de milioane de euro, investindu-se 150 de milioane de euro pentru fiecare dintre cele 16 unități. Principalele rezultate prin realizarea acestei investiții agregate sunt următoarele: Se creează circa 8.000 de locuri de muncă directe și alte circa 24.000 de locuri de muncă indirecte, se obțin venituri nete de circa 320 de milioane de euro pe an, ceea ce arată posibilitatea de recuperare investițională în circa 7,5 ani.
Pe perioada de recuperare a investiției, pentru toate cele 16 Complexe Integrate pentru Tratarea Energo-Termică Avansată a Deșeurilor (CITTA) s-ar trata energo-termic circa 26 de milioane de tone de deșeuri municipale, substituind echivalentul a circa 5,3 milioane de tone de huilă energetică extrasă din subteran.