Datoria țării este încă sub limita dată de criteriile Tratatului de la Maastricht, care prevăd ce condiții tehnice trebuie îndeplinite pentru ca o țară să poată intra în mecanismul de adoptare a euro. Datoria publică a României crește într-un ritm din ce în ce mai accelerat și potrivit estimărilor Comisiei Europene nivelul maxim de 60% al datoriei din PIB ar putea fi atins în următorii trei ani.
Ministerul Finanțelor a anunțat deja pilonii planului ce urmează să fie pus în aplicare pentru a evita inflamarea datoriei în continuare, iar aceștia vor fi creșterea investițiilor statului în economia productivă, precum și valorificarea la maximum a mecanismelor europene de sprijin în cadrul cărora România are la dispoziție fonduri totale de până la 60 de miliarde de euro. Mai departe de aceste măsuri, nevoia de finanțare în creștere a statului, precum și accesul mai dificil la bani cu care se confruntă deja mediul privat în actualul context economic sunt probleme care pot fi rezolvate inclusiv prin mecanisme de piață.
Piața de capital, opțiune pentru finanțarea firmelor
Piețele financiare nebancare din România pot fi o soluție în acest sens, apreciază președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu. „Două dintre efectele cunoscute ale creșterii datoriei publice sunt reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe, având ca efect direct prezența mai pronunțată a statului pe piețele interne, de unde se finanțează și companiile private. O consecință pe care o resimțim deja în această perioadă este creșterea dobânzilor, deci un acces mai dificil la finanțările bancare. Este, am putea spune, un context cât se poate de potrivit pentru a ne duce cu privirea către piața de capital, ca sursă de finanțare pentru mediul privat, mai ales. Anul 2021 a venit cu noi recorduri pentru piața de capital, inclusiv în ceea ce privește numărul de listări. Peste 20 de companii au venit pe bursă doar anul trecut. Și trebuie să o spunem, România are încă foarte mult loc de creștere în această zonă. Interesul există, după cum ne arată numărul de companii nou listate, dar și datele aferente primelor trei luni din acest an. Valoarea tranzacțiilor la Bursa de Valori București a depășit 5 miliarde de lei (peste un miliard de euro) în primul trimestru al acestui an, dublu față de perioada similară a anului trecut, un record istoric”, a declarat pentru Jurnalul președintele ASF.
Fondurile private de pensii și bugetul statului
În ceea ce privește fondurile private de pensii, altă piață supravegheată de ASF, președintele Nicu Marcu spune că relația între acestea și bugetul statului este una directă, semnificativă și bidirecțională, dezvoltarea fondurilor însemnând în mod real și acces mai ridicat al statului la surse de finanțare. „La sfârșitul anului 2021, fondurile private de pensii (Pilonul II și Pilonul III) acumulau active totale de peste 92,5 miliarde de lei, adică peste 7,8% din PIB. Este o sumă semnificativă și nu trebuie uitat că cea mai mare parte a acesteia (în jur de 96%) o reprezintă activele fondurilor de pensii Pilon II, unde contribuția este obligatorie prin lege și va crește, așa cum s-a anunțat relativ recent, cu un punct procentual, până la 4,75% din salariul brut. Relația între stat și fonduri este însă una bidirecțională, pentru că, la rândul său, sistemul, adică cei aproximativ 7,8 milioane de contribuabili participanți, ajută bugetul să se finanțeze, în condițiile în care circa 60% din active sunt investite în titluri de stat. Amintesc aici că ASF a eliminat, prin derogare de la lege, limita maximă de 70% pentru deținerile de titluri de stat ale fondurilor. Este un sprijin atât pentru administratori, care pot merge într-o măsură mai importantă către active mai sigure în perioade cu volatilitate mare, cât și pentru bugetul statului”, a subliniat președintele ASF.
După criza datoriilor din 2008-2012, piețele financiare nebancare din Europa sunt mai unitare
Piețele financiare nebancare, potențial mare de creștere
Față de alte țări din Europa, situația României asigură un avantaj paradoxal pentru piețele financiare nebancare. Sunt piețe încă foarte mici, care presupun și riscuri mult mai puțin extinse din punctul de vedere al impactului produs, dar care au și un potențial uriaș de dezvoltare, mai ales dacă vorbim despre piața de capital. Chiar și fără această proprietate, piețele supravegheate de ASF sunt ancorate la mecanismele europene de protecție, dezvoltate chiar în urma ultimei crize a datoriilor suverane, cea generată de criza financiară izbucnită în Statele Unite în 2007, după prăbușirea Lehman Brothers. „După criza financiară din 2008-2012, în cadrul căreia criza datoriilor suverane a ocupat o parte importantă mai ales în Europa, s-au instituit mai multe mecanisme menite să protejeze piețele financiare nebancare. Ca membră a Uniunii Europene, România este parte a EIOPA, autoritatea europeană de reglementare în domeniul asigurărilor și al pensiilor private, dar și a ESMA, autoritatea europeană în domeniul piețelor financiare. România a adoptat deja o serie de măsuri menite să protejeze piețele amintite în eventualitatea unei noi crize și își actualizează legislația concomitent cu celelalte țări membre. Iar crearea uniunii piețelor de capital este doar unul dintre proiectele mari la care România participă”, a mai afirmat președintele ASF.
Ce prevede Legea responsabilității fiscal-bugetare
La articolul 13 din Legea responsabilității fiscal-bugetare se impun o serie de măsuri pe care Guvernul este obligat să le ia în cazul în care datoria publică depășește anumite niveluri. Astfel:
1. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, dar se situează sub 50% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
- a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
- b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
- c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
3. Dacă datoria publică depăşeşte 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
- a) se aplică prevederile de la punctul 2;
- b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public;
- c) măsurile prezentate la punctul b se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
- se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
- Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;
Datorie publică s-a situat la nivelul de 50,2% din PIB, la sfârșitul lunii ianuarie 2022 și, respectiv, la nivelul de 50,6% din PIB, la sfârșitul lunii februarie, potrivit Ministerului Finanțelor.
Menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil, prin creșterea investițiilor
Pentru menținerea datoriei guvernamentale la un nivel sustenabil, Ministerul Finanțelor a anunțat, în cursul lunii aprilie, o serie de măsuri în vederea stimulării creșterii economice. Concret, Ministerul Finanțelor a anunțat:
- Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% în 2021. În acest context, investițiile din fonduri europene ar urma să joace un rol important. În cadrul politicii de Coeziune 2021- 2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 de miliarde de euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență are un buget alocat de 29,2 miliarde de euro.
- Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (circa 7%).
Datoria publică a României (mld. lei)
2008 69 (13,4% din PIB)
2010 159 (30,5% din PIB)
2012 222 (37,3% din PIB)
2014 263 (39,4% din PIB)
2016 285 (37,3% din PIB)
2018 331 (34,7% din PIB)
2019 373 (35,3% din PIB)
2020 500 (47,4% din PIB)
2021 577 (48,9% din PIB)
Feb. 2022 596,8 (50,6 din PIB)
Sursa: Ministerul Finanțelor