Războiul declanșat de ruși aruncă țări nealiniate direct în brațele blocului militar transatlantic, dând peste cap calculele inițiale ale președintelui rus, Vladimir Putin.
Finlanda și Suedia au făcut în această săptămână un pas important în direcția aderării la NATO, după ce șefii guvernelor de la Helsinki și Stockholm au afirmat, la unison, că „întregul peisaj de securitate al Europei” și-a „modelat dramatic mentalitățile” în țările nordice, în urma invaziei rusești.
Finlanda nu mai are răbdare
Finlanda pare extrem de grăbită să intre în structurile NATO, pentru a beneficia cât mai rapid de protecția colectivă oferită de alianța militară occidentală.
Premierul finlandez, Sanna Marin, a afirmat că țara sa, care are o graniță comună de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita aderarea la alianță „destul de repede, în câteva săptămâni și nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova. Lucrurile par însă destul de clare. Un sondaj de opinie realizat recent, citat de „The Guardian, arată că 68% dintre finlandezi vor în NATO, mai mult decât dublu față de cifra de dinaintea invaziei, și numai 12% sunt împotrivă.
Vorbind alături de omologul său suedez, Magdalena Andersson, la o conferință de presă comună la Stockholm, Marin a avertizat, miercuri, că Finlanda trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acțiuni din partea Rusiei”, ca represalii la o astfel de decizie. Ea a mai precizat că „totul s-a schimbat” radical, atunci când Moscova a atacat Ucraina.
„Diferența dintre a fi partener și membru este foarte clară și așa va rămâne. Nu există o altă modalitate de a avea garanții de securitate decât în cadrul descurajării și apărării comune a NATO, așa cum este garantat prin Articolul 5 al alianței.”, a spus Marin.
Articolul 5, piatra de temelie a apărării colective a celor 30 de membri ai alianței, prevede că un atac asupra unui membru NATO este un atac asupra tuturor. Articolul a fost invocat o singură dată în istoria organizației, ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.
O Carte Albă a guvernului finlandez, publicată miercuri, despre mediul de securitate „fundamental schimbat” al țării, nu a făcut nicio recomandare în privința NATO, dar va servi drept bază pentru o dezbatere parlamentară după Paște.
„Cred că mentalitatea oamenilor din Finlanda, dar și din Suedia s-a schimbat și a fost modelată dramatic de acțiunile Rusiei.”, a afirmat Marin. „Acest lucru este foarte clar și a generat necesitatea unei dezbateri în Finlanda pe tema propriilor noastre alegeri de securitate.”, a mai spus ea.
Marin a avertizat apoi că Finlanda trebuie „să fie foarte sinceră în legătură cu consecințele și riscurile”. „Există atât riscuri pe termen scurt, cât și pe termen mai lung. Aceste riscuri există, însă, și dacă aplicăm, și dacă nu aplicăm pentru NATO!”, a precizat premierul finlandez.
Finlanda și-a declarat independența în 1917, după mai mult de un secol de dominație rusă, iar armata sa, total depășită numeric, a luptat de două ori contra forțelor sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înainte de a ceda o parte din teritoriul de frontieră. În schimb, Suedia nu a mai purtat un război de 200 de ani.
Și Suedia grăbește dezbaterea internă
La rândul ei, Magdalena Andersson a declarat că „nu are rost” să se amâne dezbaterea despre necesitatea ca Suedia să solicite aderarea la NATO. „Există un «înainte» și un «după» 24 februarie.”, a spus ea, referindu-se la data la care Rusia a lansat invazia în Ucraina.
„Acesta este un moment foarte important în istorie. Peisajul de securitate s-a schimbat complet. Trebuie să analizăm situația pentru a vedea ce este cel mai bine pentru securitatea Suediei, pentru poporul suedez, în această nouă conjunctură.”, a adăugat ea.
Social-democrații suedezi de centru-stânga, conduși de Andersson, au început săptămâna aceasta să dezbată dacă țara ar trebui să abandoneze opoziția față de aderarea la NATO, renunțând astfel la convingerea de decenii că pacea este mai bine menținută fără a alege taberele în mod public.
De altfel, se așteaptă ca această chestiune să fie un subiect-cheie în alegerile parlamentare din 11 septembrie. Partidele de opoziție de centru-dreapta au anunțat deja că ar susține o cerere de aderare la NATO, iar democrații suedezi de extremă dreapta sunt, de asemenea, deschiși față de această idee.
Revizuirea politicii de securitate a Suediei urmează să fie finalizată înainte de sfârșitul lunii mai, iar Andersson a precizat că va aștepta rezultatul acesteia înainte de a lua o hotărâre. Oricum, o decizie pozitivă a Finlandei în privința aderării la NATO ar pune presiune asupra Suediei pentru a-i urma exemplul.
Acțiune în tandem
Foarte probabil, cele două țări nordice vor acționa în tandem în privința aderării, deși Finlanda – care pare hotărâtă să depună cererea înainte de summitul NATO de la Madrid, programat pentru luna iunie – dă impresia că este mai aproape de blocul militar transatlantic decât Suedia.
Ambele țări sunt oficial nealiniate din punct de vedere militar, dar au devenit partenere ale NATO, participând la exerciții și făcând schimb de informații, după ce au renunțat la poziția lor anterioară de strictă neutralitate, atunci când au aderat la UE, în 1995, după încheierea Războiului Rece.
Finlanda și Suedia au primit asigurări publice din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că cererile lor vor fi binevenite, precum și declarații de susținere din partea unor membri, printre care SUA, Marea Britanie, Germania și Franța.
Orice cerere de aderare trebuie să fie acceptată de toate cele 30 de state NATO, ceea ce ar putea dura între patru luni și un an.
Amenințare nucleară a Moscovei
Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări asupra eventualei lor aderări la NATO și ar considera orice astfel de decizie drept o provocare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, dacă Finlanda și Suedia ar intra în NATO, Rusia ar trebui să „reechilibreze situația” cu propriile măsuri.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Putin, a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în zonă, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică.
Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a reacţionat la amenințările lui Medvedev, afirmând că Rusia are deja arme nucleare în regiunea baltică, iar acestea au fost desfăşurate în exclava Kaliningrad înainte de actuala criză.
În acest context, agresiunea Rusiei a determinat state care în ultimele decenii se dădeau peste cap să nu deranjeze Moscova să ia decizii până nu de mult de neconceput. Putin s-ar putea trezi la sfârșitul războiului cu o Europă foarte diferită, aproape de nerecunoscut față de cea pe care reușise să o intimideze cu exportul de gaze și retorica agresivă.