În lumina albastră care învăluie relieful brazilor, o mulţime de umbre alunecă pe zăpadă între cafenele şi buticuri: în fiecare iarnă, turiştii străini invadează regiunea Laponia din nordul Finlandei. Din Europa şi Asia, în cuplu sau cu familia, sute de mii de persoane converg în această imensă tundră în speranţa de a-l întâlni pe ''adevăratul'' Moş Crăciun, admirând în acelaşi timp aurora boreală şi înfruntând gerul în sănii trase de cai, relatează AFP.
Turismul este vital pentru zona arctică populată de elani, urşi şi lupi, lipsită de alte surse de venit. Însă, localnicii, în special populaţia saami, crescători de reni, cunoscuţi anterior sub numele devenit peiorativ de laponi, sunt alarmaţi de efectele valului de turişti asupra modului lor de viaţă şi a mediului înconjurător, în această regiune din avanpostul încălzirii globale.
În Rovaniemi, ''Satul lui Moş Crăciun'' este un parc feeric de distracţii unde turiştii se plimbă cu snowmobile sau cu sănii trase de reni, se adăpostesc de vânt în castele din gheaţă, trec pragul magazinelor de suveniruri şi sorb din vinul cu scorţişoară lângă foc.
În inima satului, cabane frumoase din lemn adăpostesc căminul lui Moş Crăciun. Începând din anii '80, responsabilii din turism au făcut din Rovaniemi ţara oficială a bătrânului cu barbă albă.
În interior, un elf în costum roşu şi verde numit ''Vanilla'' conduce un tur ghidat în fabulosul bârlog. Moş Crăciun, cu haina sa roşie cu blană albă, salută vizitatorii pe notele colindelor de Crăciun.
"Nu ştiu de ce, sunt puţin emoţionat", spune Topi, un finlandez de circa 20 de ani, care a venit în Rovaniemi alături de prietenii săi.
Pieţe profitabile
Afluxul de vizitatori în Laponia continuă să crească de la an la an. 2,9 milioane de înnoptări au fost înregistrate anul trecut, comparativ cu 2,2 milioane în 2010.
''Câinii de sanie şi drumeţiile lungi sunt populare în rândul turiştilor francezi, britanicii sunt interesaţi în special de excursiile cu snowmobilul, asiaticii preferă aurorele boreale'', a explicat pentru AFP Sanna Kärkkäinen care conduce biroul de turism din Rovaniemi.
Pieţele noi, foarte profitabile, se deschid către operatori. Numărul turiştilor chinezi s-a înmulţit de patru ori începând cu 2015, ajungând la 45.000 şi este de aşteptat să se tripleze în următorul deceniu, datorită sporirii frecvenţei zborurilor companiei aeriene naţionale Finnair între Asia şi Europa, prin capitala sa, Helsinki.
Tian Zhang, care s-a stabilit în nordul Finlandei în urmă cu 17 ani, a devenit recent primul investitor străin în afacerea hotelieră locală, după ce ea şi prietenii săi chinezi au descoperit că Rovaniemi nu avea destule paturi.
O fermecătoare clădire din sticlă şi lemn, Hotelul Skyland Nova şi-a deschis porţile în noiembrie 2017, iar cele 33 de camere sunt ocupate în mare parte. Clienţii săi vin din toată lumea, spaniolii şi englezii înainte de Crăciun, ''ruşii la începutul lunii ianuarie, chinezii în Anul Nou Chinezesc'', rezumă Zhang.
Potrivit statisticilor, chinezii cheltuiesc în medie de trei ori mai mult decât vizitatorii din alte ţări. Guvernul chinez, dornic să-şi afirme prezenţa în Arctica, a publicat în 2018 un raport care încurajează companiile sale de turism să se stabilească în zonă.
Ţările din Orientul Mijlociu manifestă, de asemenea, un apetit în creştere. ''Săptămâna aceasta am avut primul zbor direct Turkish Airlines din Istanbul, ceea ce deschide automat Rovaniemi către alte 20 de ţări'', a declarat Kärkkäinen.
Idei preconcepute despre saami
Deşi mulţumită afluenţei de turişti rata şomajului în Rovaniemi este la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, turismul de masă provoacă îngrijorare în rândul populaţiei locale care preţuieşte liniştea şi relaţia privilegiată cu natura.
Media locală publică în mod regulat articole despre turiştii lipsiţi de scrupule, care îşi abandonează deşeurile în natură şi grupuri găzduite în locuinţe incluse în sistemul Airbnb care bântuie pe străzile oraşului în timpul nopţii şi fac zgomot.
Prezenţi de trei milenii în regiunile arctice inospitaliere, în Finlanda, Norvegia, Suedia şi Rusia, localnicii saami nu văd cu ochi buni dezvoltarea turismului industrial care, potrivit lor, propagă cele mai grave prejudecăţi împotriva lor şi profită de pe urma tradiţiilor şi meşteşugurilor prezentate drept ''indigene''. ''Aproape în fiecare zi oamenii (...) întreabă 'unde putem vedea şamanii, unde sunt vrăjitoarele saami?''', spune cu indignare Tiina Sanila, citată de AFP.