Jurnalul.ro Special Anchete Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

de Ion Alexandru    |   

Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a împrumutat, în ianuarie acelaşi an, de la BCR, de 250.000 de lei. Suma este doar puţin mai mică decât cea cerută de compania aeriană (268.689 de lei), aşa cum rezultă din “urma” unei facturi emise în 11 aprilie 2011. “Urmă” descoperită de ANAF, la sfârşitul anului 2013, în contabilitatea Conti SA, deoarece, fizic, factura nu se mai afla acolo. Cu o lună înainte de declanşarea inspecţiei ANAF, sediul firmei Conti fusese “călcat” de procurorul Mircea Negulescu, care a organizat o percheziţie într-un dosar în care a introdus personal societatea, după ce a preluat cauza de la Parchetul Tribunalului Prahova. Împrumutul luat de la BCR a fost mutat, de Conti, la Raiffeisen Bank, pentru a putea fi plătit până în luna mai a anului 2012. Ulterior, după ce Negulescu a pus-o sub acuzare pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani, compania de construcţii a intrat în insolvenţă.

Societatea de construcţii din Ploieşti care a plătit, în luna aprilie a anului 2011, peste 268.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor referitoare la închirierea aeronavei cu care a fost adus în ţară Nicolae Popa, de la Jakarta, s-a împrumutat la bănci, cu puţin timp înainte de această operaţiune. Astfel, potrivit unui document intrat în posesia “Jurnalul”, la data de 26 ianuarie 2011, acţionarii SC Conti SA Ploieşti, Dragoş Ioan Ionescu şi SC Idcon Services SRL, s-au întrunit într-o adunare generală, prilej cu care au hotărât “prelungirea şi suplimentarea liniei de credit de la Banca Comercială Română, de la suma de 200.000 de lei, la suma de 450.000 de lei, pe o perioadă de 12 luni, pentru finanţarea activităţii curente”.

Astfel, SC Conti SA a luat, concret, 250.000 de lei de la BCR cu nici trei luni înainte să plătească o sumă aproape identică pentru onorarea contractului încheiat cu SC Ion Ţiriac Air SRL. Achiziţia serviciilor aeriene făcută de către SC Conti SA Ploieşti este dovedită de un Raport de Inspecţie Fiscală, întocmit, la data de 10 ianuarie 2014, de ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ploieşti – Administraţia Finanţelor Prahova, care detaliază o acţiune de inspecţie fiscală derulată la sediul social al companiei Conti SA Ploieşti, în perioada 11 noiembrie – 18 decembrie 2013.

În acest raport, la pagina 15 din cele 29 ale documentului, inspectorii fiscali notează faptul că “ în luna aprilie 2011, societatea a înregistrat, pe costuri, în contul nr. 628.1 «Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi», suma de 268.689 de lei (anexa 1.6), în baza facturii nr. 25/11.04.2011 emise de SC Ion Ţiriac Air SRL, reprezentând contravaloare «servicii externe de aviaţie generală 65.400 de euro»”. Mai departe, inspectorii fisclali arată, în acelaşi document, că “la control nu au fost prezentate documente legale specifice care să justifice deductibilitatea cheltuielilor cu aceste achiziţii, cum ar fi: ordine de deplasare, bilete de avion, rapoarte de activitate referitoare la eventuale deplasări externe ale reprezentanţilor societăţii, documente justificative de cazare etc., fapt ce nu a permis identificarea persoanelor care au fost beneficiare ale acestor cheltuieli, respectiv dacă acestea au calitate în firmă, şi nici nu a putut fi determinată destinaţia şi necesitatea efectuării acestei achiziţii pentru activitatea generatoare de venituri a societăţii”.

Sediul Conti, pus gaj la Raiffeisen

Contrastul evident dintre decizia luată în ianuarie de acţionarii Conti, de a împrumuta de la BCR suma de 250.000 de lei, şi achiziţia făcută, în aprilie acelaşi an, de servicii aeriene de 268.689 de lei, le-a ridicat semne de întrebare inclusiv inspectorilor ANAF. Banii au ajuns, aşa cum afirmă Sebastian Ghiţă, pentru acoperirea a mai bine de jumătate din cheltuiala făcută pentru aducerea în ţară a lui Nicolae Popa, la cererea expresă a Laurei Codruţa  Kovesi, cu încălcarea legii.

Însă, lucrurile nu se opresc aici. Nevoia de bani a Conti SA Ploieşti s-a accentuat după efectuarea acestei plăţi “neprevăzute”, astfel încât, în 16 iulie 2011, administratorul unic al companiei a convocat o nouă Adunare Generală a Acţionarilor, în cadrul căreia s-au luat alte decizii, printre care contractarea unei linii de credit, în sumă de 850.000 de lei, acordată de Raiffeisen Bank SA, cu scadenţă la 25 mai 2012. Conform documentului emis atunci, “creditul va fi utilizat pentru preluarea facilităţii de la Banca Comercială Română, în valoare de 450.000 de lei, şi suplimentarea până la 850.000 de lei pentru cheltuielile activităţii curente”.

Contractarea acestei noi linii de creditare a adus pentru SC Conti SA Ploieşti şi o serie de obligaţii în raport cu Raiffeisen Bank, conform documentului citat. Astfel, au fost constituite, de către firma care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, care a fost “rugat” de Kovesi, cea mai mare parte a transportului lui Nicolae Popa de la Jakarta, mai multe garanţii în favoarea băncii, printre care şi instituirea unei ipoteci asupra imobilului din Ploieşti, strada Ştefan Greceanu nr. 5, bloc L1, parter, compus din parter şi un subsol, în suprafaţă totală de 115,60 metri pătraţi. Această locaţie are o deosebită importanţă în economia dosarului instrumentat, în prezent, de procurorii Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie în legătură cu faptele de corupţie reţinute în sarcina Laurei Codruţa Kovesi. Revenind, însă, la linia de creditare, SC Conti SA s-a obligat, în vara anului 2011, ca, pe întreaga durată a facilităţii de creditare, să ruleze lunar prin conturile deschise la Raiffeisen Bank un procent din cifra de afaceri proporţional cu ponderea facilităţii de la această bancă, dar nu mai puţin de 20 la sută. Mai mult, monitorizarea îndeplinirii clauzei urma să fie verificată trimestrial de către creditor şi, în caz de neîndeplinire, clientul ar fi urmat să plătească un comision de 0,25 la sută din cifra de afaceri nerulată prin conturile deschise la Raiffeisen.

Cum a băgat “Portocală” firma în penal, ca să poată face percheziţie

Este, aşadar, de presupus că SC Conti SA nu dispunea de lichiditate, la momentul în care a plătit cursa aeriană privată a SC Ion Ţiriac Air, motiv pentru care a contractat credite importante, încercând, ulterior, să deducă factura emisă de compania de transport aerian. Întrucât documentele justificative nu aveau cum să se afle în posesia companiei de construcţii, deoarece operaţiunea de aducere în ţară a lui Nicolae Popa a fost coordonată exclusiv de Parhetul General, de Kovesi în speţă, cu încălcarea legii, această deducere nu a fost aprobată de ANAF. Însă, nici factura, în mod fizic, nu se mai afla în posesia Conti SA, deoarece aceasta s-a “evaporat”, la sfârşitul anului 2013, din contabilitate cu sprijinul procurorului Mircea Negulescu, zis “Portocală”. Sebastian Ghiţă a dezvăluit, recent, faptul că a aflat că un raport al ANAF a descoperit existenţa acestei facturi. “Acum, Kovesi nu mai poate să îl trimită pe Negulescu să fure documente de la firmă, să o percheziţioneze. Acest raport a descoperit data şi suma. Kovesi i-a ordonat lui Negulescu să facă o percheziţie şi să ia acel document. Nimeni nu a ştiut de ce nişte oameni din Ploieşti au fost arestaţi”, susţinea Ghiţă.

La ce se referea fostul prieten al lui Kovesi? “Jurnalul” a descoperit un document, emis în data de 18 octombrie 2013 (cu nici o lună de zile înainte ca ANAF să facă inspecţia fiscală la SC Conti SA), întocmit de însuşi Mircea Negulescu, la acea oră procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Este vorba despre o cerere de arestare preventivă formulată de “Portocală” împotriva oamenilor de afaceri Nicolae Onea, Răzvan Alexe şi Raul Cristian Stănescu. Aflăm, astfel, că acest dosar a fost constituit, în data de 7 iunie 2013, la Parchetul Tribunalului Prahova şi că, în aceeaşi zi, prin Rezoluţia nr. 4234/II/6/2013, a fost preluat de Negulescu la Parchetul Curţii de Apel. Apoi, în data de 30 septembrie 2013, “Portocală” a extins cercetările în dosar şi a dispus începerea urmăririi penale faţă de mai multe persoane fizice şi juridice, printre care şi împotriva SC Conti SA Ploieşti, pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani.

Ei bine, în data de 14 octombrie 2013, prin încheierea nr. 56 a Tribunalului Prahova, au fost emise mai multe autorizaţii de percheziţie pentru imobile, printre care se află şi cel de la adresa din Ploieşti, strada Ştefan Greceanu nr. 5, bloc L1, parter, unde funcţionează sediul social al SC Conti SA. La data de 17 octombrie 2013, au avut loc aceste percheziţii, prilej numai bun pentru ca Mircea Negulescu să sustragă, aşa cum spune Sebastian Ghiţă, factura care putea dovedi că această societate a plătit jumătate din avionul care l-a adus în ţară, de la Jakarta, pe Nicolae Popa. Întâmplător sau nu, în 2 octombrie 2015, Mircea Negulescu a fost promovat prin mutarea sa la DNA Ploieşti, devenind “procurorul de elită” lăudat de Laura Kovesi în mai multe rânduri.

Afacerea, cunoscută de familia Cosma

Din informaţiile vehiculate în mediul afaceriştilor din Ploieşti, nu doar Sebastian Ghiţă cunoştea despre această plată făcută de SC Conti SA, în 2011. Unul dintre cei care cunoşteau foarte bine aceste aspecte este chiar fostul deputat Vlad Cosma, cel care i-a denunţat pe Mircea Negulescu şi pe şeful acestuia, Lucian Onea. Întâmplarea face ca între SC Conti SA Ploieşti şi Vlad Cosma să fi existat o relaţie de afaceri. Acest lucru rezultă din faptul că fostul deputat şi compania care a plătit, pentru Sebastian Ghiţă, la cererea Laurei Kovesi, jumătate din contravaloarea aducerii ilegale în ţară a lui Nicolae Popa, au deţinut, în calitate de co-proprietari, un teren în Strada Paris nr. 6, din Ploieşti. În 14 martie 2011, înainte să efectueze plata către SC Ion Ţiriac Air, SC Conti SA, dar şi Vlad Cosma au luat decizia să definitiveze o tranzacţie vizând această proprietate, prin vânzarea ei către compania SC Unitehnica SA Bărcăneşti, sat Tătărani, judeţul Prahova. Asta, după ce, în 11 iunie 2008, între vânzători şi cumpărători fusese încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, având numărul 1783.

SC Unitehnica SA îi are, printre acţionari, chiar pe Vlad Alexandru Cosma, dar şi pe Elena Cosma. Vlad Cosma şi sora sa, deputatul Andreea Cosma, au fost, deja, audiaţi în dosarul lui Kovesi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Lovitură după lovitură pentru Kovesi

Cu toate încercările disperate ale Laurei Codruţa Kovesi de a bloca ancheta penală care o vizează, aflată pe rolul Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, cercetările merg mai departe. Fosta şefă a DNA a recuzat, de două ori, procurorul de caz, Adina Florea, prima dată cu ocazia citării la Parchet, iar a doua oară la începutul acestei săptămâni. Ambele cereri de recuzare au fost respinse, ca nefondate.

Însă, ieri, Kovesi a primit o nouă lovitură din partea instanţei de judecată. Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză procuroarei Mihaela Iorga Moraru, pe care Kovesi a demis-o de la DNA în vara anului 2017, iar aceiaşi procurori de la DNA Ploieşti, Lucian Onea şi compania, i-au fabricat acesteia un dosar penal pentru favorizarea infractorului. Dosarul a fost desfiinţat de instanţă, iar Mihaela Iorga s-a reîntors în Parchet. Numai că ea a contestat ordinul lui Kovesi prin care a fost revocată de la DNA. A câştigat. Instanţa a respins, însă, acordarea către aceasta a despăgubirilor de 10.000 de euro.

Mihaela Iorga Moraru activează, în prezent, la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, adică la structura care o cercetează pe Kovesi pentru luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă. Ea a câştigat concursul organizat de Plenul CSM, pentru ocuparea unui post de execuţie în cadrul secţiei speciale, concurs ale cărui rezultate au fost validate, ieri, de către Consiliul Superior al Magistraturii.

250.000 de lei a împrumutat firma Conti SA de la BCR, cu trei luni înainte să facă o plată similară către Ion Ţiriac Air, pentru achitarea transportului privat cu care a fost adus în ţară, în 2011, de la Jakarta, Nicolae Popa.

Factura care demonstrează efectuarea acestei plăţi a dispărut din contabilitatea societăţii, după ce Mircea Negulescu a făcut percheziţie la sediul Conti, cu o lună înainte ca ANAF să deruleze un control fiscal.

Subiecte în articol: sebastian ghita
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri