Măsurile legislative fiscale suplimentare impuse de autorităţi, controalele fiscale încrucişate şi concurenţa neloială sunt percepute de către majoritatea companiilor drept principalele consecinţe ale fenomenului fraudei cu TVA asupra activităţii lor, relevă un studiu dat publicităţii, ieri, de către PwC România. Astfel, 55% dintre respondenţi au spus că aceste măsuri afectează mai mult societăţile de bună-credinţă decât pe cele frauduloase, pentru că le cresc costurile de conformare.
Frauda cu TVA este, alături de evaziunea fiscală, insolvenţe, faliment, erori administrative etc., principala cauză a pierderilor de venituri la bugetele naţionale. Comisia Europeană (CE) calculează anual diferenţa dintre suma încasată la buget din TVA şi cea care ar trebui să fie încasată dacă s-ar fi plătit corect toate taxele (cunoscută ca TVA gap). În fiecare an, România se plasează pe primul loc al clasamentului CE, cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, estimat la şase miliarde de euro şi, implicit, cu cea mai mare fraudă cu TVA.
„Pentru majoritatea contribuabililor oneşti, aceste decizii au mărit costurile şi a fost necesară alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerinţele legale. În acelaşi timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei, astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic. Prin urmare, nu ne surprinde, deşi, la prima vedere, pare paradoxal că societăţile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei cu TVA resimţit în activitatea lor este indus de măsurile legislative şi administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul şi, implicit, de a sprijini contribuabilii corecţi”
Daniel Anghel, PwC România
Firmele corecte sunt mai afectate de frauda cu TVA, 55% dintre respondenţi considerând că măsurile legislative fiscale impuse pentru a ţinti metodele de fraudare afectează mai mult societăţile de bună-credinţă decât pe cele frauduloase. În acelaşi timp, companiile se tem că pot ajunge implicate în fraudă ca urmare a relaţiilor cu parteneri frauduloşi cărora nu le cunosc intenţiile. Astfel, întrebaţi ce implicaţii fiscale consideră că ar fi în acest caz pentru companie, 92% dintre respondenţi au indicat refuzul dreptului de deducere a TVA şi a cheltuielilor, 70% investigaţiile fiscale, iar 60% respingerea dreptului de aplicare a scutirii de TVA. Totuşi, 98% dintre respondenţi au precizat că nu au fost implicaţi involuntar în scheme de fraudare, dar 20% au menţionat că ştiu alte companii în asemenea situaţii. Pentru a evita riscul, companiile trebuie să întreprindă verificări, chiar dacă legislaţia nu prevede concret astfel de măsuri. Respondenţii au indicat că iniţiază demersuri astfel: 78% dacă observă condiţii de plată neobişnuite, 70% dacă preţul este semnificativ mai mic decât preţul pieţei, 70% dacă află informaţii publice negative, iar 53% dacă lipsesc detalii logistice sau condiţii de livrare specifice .