Cei mai mulţi tineri care şi-au făcut un SRL-D activează în domenile transporturilor de mărfuri, construcţiilor, servi¬ce-urilor auto, comerţului online sau al saloanelor de coafură. Aceste cinci sectoare reprezintă cam 20% din totalul de aproape 340 de domenii de activitate în care activează firmele debutante, potrivit datelor Oficiului Naţi¬onal al Registrului Comerţului (ONRC). La polul opus, dintre cele peste 25.000 de IMM-uri debutante, câte unul a intrat în domeniile de activitate de repa¬raţii ceasuri şi bijuterii, în trans-porturi aeriene de pasageri sau în tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase. „Afacerile tinerilor întreprin¬zători nu trebuie să fie businessuri din domenii cu un înalt grad de profesionalism sau cu valoare adău¬gată mare precum IT-ul sau serviciile de consultanţă. Aici vorbim de întreaga ţară, şi de afaceri de subzistenţă, şi de mediul rural şi care provin din învă-ţământul tehnic.
Sunt afaceri care nu necesită o investiţie iniţială mare”, ne-a declarat Florin Jianu, preşe-dintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR). Potrivit fostului ministru al Economiei, firmele de tip SRL-D sunt afaceri pe care tinerii le fac din nevoia de supravieţuire a lor şi a familiilor lor. Din acest motiv şi noul Cod Fiscal îi impozitează pe tinerii debutanţi cu 1% pe venit. „Dar nu toate lucrurile sunt favora-bile, pentru că statul dă cu o mână şi ia cu cealaltă. Adică taxează puţin pe venit, dar a mărit impozitele pentru sediile sociale şi pentru clădiri”, a mai spus Jianu. Ritmul de creştere pe care l-au înregistrat aceste SRL-uri alte tinerilor începători în domeniul businessului este unul susţinut, iar pentru acest an este foarte posibil să atingem un număr de 35.000 de astfel de entităţi.
În 2016, numărul firmelor debutante va creşte, în cel mai bun caz, cu 50%, dacă statul va lua măsuri de sprijinire a tinerilor care vor să îşi deschidă o afacere, şi, în cel mai rău caz, cu 15-20%.