Flexicuritate, termometrizare, termoscanare, izoletă... Sunt doar câteva dintre cuvintele pe care, în ultimele luni, le întâlnim la tot pasul – atât în discursul oficialilor și comunicările instituțiilor, cât și în ordine de ministru, ordonanțe și hotărâri de Guvern –, dar nu există în dicționare. „Termometrizarea”, spre exemplu, un termen care apare în mai multe acte normative, înseamnă, mai degrabă, a (se) transforma în termometru, nicidecum „măsurarea temperaturii”, așa cum s-a dorit.
Cuvântul „izoletă”, spre exemplu, nu exista în niciun dicționar la finalul lunii februarie, când, inițial, autoritățile și, apoi, mass media au început să îl folosească frecvent, odată cu apariția primelor cazuri de infectări cu noul coronavirus, în România. În câteva zile, acest cuvânt era pe buzele tuturor, deși nu exista o definiție pentru el.
„Etimologie necunoscută”
Definiția „izoletei” nu apare nici acum în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, dar a primit o definiție în dexonline.ro: „izoletă s. f. - tip special de targă, izolată de exterior, folosită pentru transportul pacienților cu risc mare de transmitere a agenților patogeni. Etimologie necunoscută, probabil din a izola + suf. -etă”.
Cum a fost introdus acest cuvânt ne-a explicat chiar Radu Borza, unul dintre voluntarii care contribuie zi de zi la completarea acestui dicționar virtual: „«Izoletă» nu este în DEX, este în dexonline. De aceea oferim sursa (în cazul acesta, dexonline): fiecare utilizator poate să filtreze informațiile (unii preferă DEX-ul sau DOOM2-ul, alții caută sensuri mai puțin întâlnite ș.a.m.d.). Termenul a fost introdus chiar la începutul lui martie (11 martie mai exact)! Definiția a fost creată conform normelor lexicografice, verificată de un lexicograf și introdusă ca oricare altă definiție”.
Radu Borza mai spune că, până acum, nu au fost introduse în dexonline.ro cuvinte generate de această pandemie, ci doar cele care erau deja folosite. „Toate cuvintele introduse în ultimul timp și legate de pandemie erau deja folosite (coronavirus e folosit de cel puțin 20 de ani, izoletă, de cel puțin 3-4 ani, iar autoizolare doar s-a îmbogățit cu un sens nou), doar că era nevoie de clarificări și de informații disponibile tuturor”, explică Borza.
A transforma angajații în... termometru
„Termometrizarea” nu există în limba română și nici nu va exista, dar abundă în actele normative. Spre exemplu: „Angajatorii vor asigura termometrizarea zilnic, la intrarea în tura de serviciu” – este un mic fragment dintr-un ordin comun, semnat de ministrul Economiei și ministrul Sănătății și publicat în Monitorul Oficial 406 /16 mai 2020. Practic, prin folosirea „termometrizării”, în loc de „măsurarea temperaturii”, se schimbă sensul frazei, care ar fi, mai degrabă, așa: „Angajatorii vor asigura transformarea în termometru, zilnic, la intrarea în tura de serviciu”.
„Cazul lui termometrizare este special – -iza este un sufix care înseamnă altceva: „a (se) transforma în”..., „a face să devină...”. Există deja un verb care se folosește cu substantivele terminate în -metru: a măsura (dacă nu ne place măsurarea temperaturii) – căci dacă îl vom accepta, atunci va deschide apetitul pentru inventarea altor cuvinte similare (*voltmetrizare, *glicometrizare, *oscilometrizare și, de ce nu, *metrizare în loc de măsurare!)”, a explicat, pentru Jurnalul, Radu Borza.
Alte cuvinte noi, de pandemie
Un alt cuvânt la modă care nu există nicăieri în dicționare, nici în dicționarele altor limbi, este „termoscanarea”! „Din exemplele găsite pare să fie varianta pompoasă pentru «măsurarea temperaturii», deși ar trebui să fie o «scanare termică», adică rezultatul nu ar trebui să fie o temperatură, ci o hartă de temperatură. Atunci cum o fi apărut în limba română? Sunt două variante posibile:
- crearea în limba română (probabil de cineva cu preocupări în domeniul teoriei conspirației, altfel nu se explică partea cu scanarea) și răspândirea lui de către persoane fără educație;
- adaptarea unei mărci înregistrate (există termometre ThermoScan, care seamănă destul de bine cu cele folosite în măsurarea temperaturii fără contact)”, arată Borza pe blogul cum-scriem-corect.blogspot.com/.
„Căile prin care limba română este stâlcită sunt nelimitate: testat pozitiv, termoscanare. Unele se vor impune probabil în viitor, dar așa funcționează limba: greșelile de azi pot deveni norma de mâine!”, spune Radu Borza, voluntar dexonline.ro
Un proiect civic creat și întreținut de un colectiv de voluntari, dexonline reprezintă transpunerea pe internet a unor dicționare de prestigiu ale limbii române. Cuprinde peste 250.000 de cuvinte diferite, cu peste 947.000 de definiții, din care circa 3.600 învățate în ultima lună.
„Flexicuritate și digitalizare”
„Ministerul Muncii și Protecției Sociale a organizat, luni, dezbaterea publică «România se întoarce la muncă! Flexicuritate și digitalizare în contextul noilor tendințe din piața muncii din România!»”, se spune într-un comunicat recent al Ministerului Muncii. Funcționarii instituției susțin că „flexicuritatea” ar fi un concept apărut pe la începutul anilor ’90, „fiind folosit pentru prima dată de către prim-ministrul danez Poul Nyrum Rasmussen” și este o „abreviere între flexibilitate și securitate”. Conceptul o fi având origini daneze, dar cuvântul „flexicuritate” cu siguranță nu există în limba română.