Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, a anunțat că renunță la demisia din funcție, la doar câteva zile după ce își exprimase public dezamăgirea față de situația politică din partid. Decizia vine în urma discuțiilor purtate cu premierul Ilie Bolojan, care a mers la Constanța pentru a calma tensiunile din PNL și a asigura stabilitatea administrativă a județului, potrivit Constanța 100%.
După ce joi își anunțase demisia printr-un comunicat de presă, invocând o „dezamăgire profundă” și criticând dur blocajele politice care ar fi ținut județul „cât mai lipsit de investiții”, Florin Mitroi a revenit asupra deciziei. Luni, acesta a transmis un mesaj amplu pe pagina sa de Facebook, explicând motivele pentru care a ales să rămână în funcție.
„Rămân în funcție pentru județ, pentru cetățeni și pentru oamenii care mi-au scris în aceste zile. Acum am garanția că voi avea sprijin necondiționat pentru a concretiza cele mai mari proiecte.
Nu o spun ca să impresionez pe cineva. O spun pentru că am simțit, dincolo de orice, că aici nu e vorba despre mine. E vorba despre încrederea pe care mi-ați pus-o în mâini și despre responsabilitatea de a nu lăsa lucrurile să se oprească.
Știu că oamenii sunt obosiți de promisiuni. Știu că mulți au rămas cu gust amar de prea multe ori. Tocmai de asta, nu vin cu vorbe mari. Vin cu o decizie clară: rămân și merg până la capăt.
Vă mulțumesc pentru fiecare mesaj. Pentru sprijin. Pentru sinceritate.
M-ați făcut să înțeleg că, indiferent cât de greu e, nu ai voie să renunți când oamenii încă speră”, a scris Florin Mitroi.
Contextul politic: intervenția premierului Ilie Bolojan
Decizia vine după ce premierul și liderul PNL, Ilie Bolojan, s-a deplasat vineri la Constanța pentru discuții directe cu Florin Mitroi și cu președintele PNL Constanța, Bogdan Huțucă, care, la rândul său, anunțase intenția de a demisiona.
Ilie Bolojan a recunoscut existența unor tensiuni și nemulțumiri în organizația județeană, dar a subliniat importanța stabilității administrative într-un județ strategic precum Constanța.
„Sper că în zilele următoare vom clarifica aceste aspecte. Am avut discuţii personale cu colegii noştri, am înţeles care sunt dezamăgirile, care sunt problemele. Sper să putem trece peste ele în aşa fel încât în perioada următoare să vă anunţăm care sunt deciziile pe care PNL Constanţa le va lua în ceea ce priveşte structura de conducere a Organizaţiei Judeţene“, a declarat premierul.
Proiectele mari ale județului, miza reală a deciziei
Rămânerea lui Florin Mitroi la conducerea Consiliului Județean Constanța este strâns legată de continuarea unor investiții majore, așteptate de ani de zile de comunitatea locală. Printre acestea se numără:
- construirea Sălii Polivalente, un obiectiv de importanță regională pentru sport și evenimente;
- Stadionul Hagi, unde Consiliul Județean ar urma să intre ca acționar și cofinanțator;
- Autostrada Techirghiol – Mangalia, vitală pentru dezvoltarea sudului litoralului;
- finalizarea Spitalului „Mama și Copilul”, un proiect esențial pentru sistemul sanitar;
- podul de legătură spre Ovidiu și drumul expres Constanța – Tulcea, axe strategice pentru mobilitatea regională.
Potrivit lui Mitroi, aceste proiecte beneficiază acum de un element decisiv: sprijin guvernamental asumat.
Stabilitate administrativă, nu conflicte interne
Un alt mesaj-cheie transmis de președintele CJ Constanța vizează separarea clară dintre disputele politice interne și actul administrativ.
„Ce avem de discutat la partid vom discuta la partid.”
Este un semnal de maturitate politică, într-un context în care blocajele interne riscă să afecteze direct interesele cetățenilor. Pentru Constanța, continuitatea administrativă devine esențială într-un moment în care proiectele mari au nevoie de coerență și decizii ferme.
O decizie de asumare, nu de retragere
Renunțarea la demisie nu reprezintă un pas înapoi, ci o asumare a responsabilității, într-un climat politic tensionat. Florin Mitroi mizează pe stabilitate, sprijin instituțional și continuitate pentru a duce până la capăt investițiile promise.
Dacă aceste garanții se vor transforma în șantiere și, ulterior, în obiective finalizate, data de 22 decembrie ar putea rămâne în istoria județului Constanța nu ca o criză politică evitată, ci ca momentul în care administrația a ales construcția în locul conflictului.