FMI: 10 porunci pentru Guvernul român

Statul român va fi nevoit să achite sume din ce în ce mai mari în contul datoriei publice, ceea ce ar pune o presiune foarte mare pe deficitul bugetar, aflat deja la limita de avarie, spune FMI. Guvernul trebuie să împrumute 74 de miliarde de lei, în 2018, pentru a putea să-şi onoreze toate plăţile pe care le are de făcut, din care 9,9 miliarde de lei sunt numai dobânzile şi comisioanele aferente datoriei deja contractate. FMI atenţionează că o bună parte a acestor bani vine de la băncile locale, prin intermediul titlurilor de stat, şi că expunerea ridicată a băncilor la datoria suverană a statului în contextul creşterii accentuate a ratelor dobânzilor ar putea genera potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare.

Din cele 74 de miliarde de lei de care statul trebuie să facă rost în acest an, 26,96 miliarde de lei sunt pentru finanţarea deficitului bugetar. Din acest motiv, reprezentanţii FMI recomandă autorităţilor române reducerea deficitului bugetar la 1,5% din PIB, măsură care trebuie menţinută până în anul 2020. Instituţia financiară apreciază că este nevoie de un deficit fiscal mai mic, ţinând cont de faptul că intrăm într-o perioadă de majorări de dobânzi şi că statul român este supraîndatorat la bănci, prin deţinerea de titluri de stat.

50 de miliarde de lei din totalul celor 74 de miliarde de lei împrumutaţi de statul român în acest an vor fi luaţi de pe piaţa internă prin emiterea de certificate de trezorerie, de obligaţiuni de stat de tip benchmark şi de titluri de stat.

Veniturile sunt exagerate

Şeful misiunii FMI în România, Jaewoo Lee, şi-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca România să se încadreze în deficitul bugetar propus pentru anul acesta sub pragul de 3%, în contextul în care veniturile au fost supraestimate, potrivit acestuia. „Noi avem câteva îngrijorări că anumite venituri au fost supraestimate şi cheltuielile au fost subestimate”, a declarat Jaewoo Lee. De asemenea, “continuarea deficitelor fiscale considerabile şi cheltuielile de investiţii scăzute ar reduce spaţiul pentru a sprijini economia în eventualele crize economice viitoare şi riscă să slăbească potenţialul de creştere al României”, a mai spus şeful misiunii FMI.

Colectarea e slabă

Sistemul IT al Fiscului este învechit şi acest fapt are un impact material pe eficienţa colectării taxelor, a mai spus şeful misiunii FMI pentru România. "Înţelegem că există un program care a fost semnat cu Banca Mondială şi care este în aşteptare în acest moment. Credem că ar fi de dorit să fie adoptate nişte acţiuni, ori prin programul Băncii Mondiale, ori prin alte mijloace să fie întărit sistemul IT", a spus Lee.

"Sistemul IT actual este vechi şi are un impact material pe eficienţa colectării veniturilor. Upgradarea sistemului IT ar trebui să fie una dintre primele priorităţi în întărirea eficienţei colectării taxelor" Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România

Vicepreşedintele ANAF, Daniel Tudor, a anunţat, în 20 februarie, că programul cu Banca Mondială de informatizare a Fiscului este într-o fază întârziată iar autorităţile sunt în dialog cu experţii BM pentru a găsi soluţii.

PIB-ul o ia la vale

Fără o modificare a politicilor actuale, creşterea economiei româneşti va deveni din ce în ce mai fragilă şi în acest sens FMI susţine că opţiunea cea mai bună este o combinaţie între moderarea politicii fiscale şi înăsprirea politicii monetare, se arată în documentul publicat de FMI la sfârşitul consultărilor cu România în baza Articolului IV.  "Preconizăm că ritmul de creştere a PIB va fi de aproximativ 5% în 2018, urmând a încetini la 3% pe termen mediu", se arată în comunicatul FMI.

România nu are în derulare un acord de finanţare cu FMI, totuşi o misiune a instituţiei a fost la Bucureşti la sfârşitul săptămânii pentru evaluarea anuala a economiei in baza Articolului IV. În acest context, recomandările FMI sunt obţionale

Ce ne recomandă FMI

1. Revizuire completă a sistemului de taxe şi impozite. „Eficienţa colectării fiscale ar putea fi îmbunătăţită, inclusiv prin raţionalizarea scutirilor şi reformarea administraţiei fiscale, în special pentru TVA”.
2. Creşterea eficienţei cheltuielilor banilor publici prin prioritizarea marilor proiecte de investiţii;
3. Creşterea absorbţiei fondurilor europene, în special pentru marile proiecte de investiţii;
4. Punerea în aplicare a legii responsabilităţii fiscale, ceea ce ar creşte disciplina fiscală şi predictibilitatea;
5. Restructurarea şi privatizarea întreprinderilor de stat ar trebui reluate. Îmbunătăţirea şi performanţa financiară a multor întreprinderi de stat necesită un angajament reînnoit de guvernanţă corporativă puternică;
6. Banca Naţională trebuie să continue să crească rata dobânzii de politică monetară, gestionând totodată lichiditatea pentru a alinia ratele de piaţă şi cu cea de politică monetară. Măsura ar reduce povara asupra politicii monetare şi ar contribui la îmbunătăţirea echilibrului dintre consum şi investiţii;
7. Banca centrală ar trebui să stabilească facilităţi de lichiditate pentru Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar;
8. Limitare raportul dintre serviciului datoriei şi venit pentru creditele ipotecare acordate persoanelor fizice pentru a atenua riscurile băncilor la sectorul imobiliar;
9. Evitarea iniţiativelor legislative care vizează plafonarea dobânzilor la credite şi a preţurilor la care persoanele fizice pot răscumpăra datoriile achiziţionate de terţe părţi;
10. Supraveghere mai mare a IFN-urilor ar diminua riscurile de creditare şi ar reduce riscul reputaţional al sistemului financiar;