DNA acuză un mecanism complex de evaziune fiscală în ride-sharing. Prejudiciu estimat la peste 13,5 milioane de lei
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva a trei persoane acuzate că ar fi coordonat un mecanism complex de evaziune fiscală în domeniul transportului alternativ de persoane. Potrivit procurorilor, activitatea desfășurată prin intermediul mai multor societăți comerciale ar fi generat un prejudiciu de peste 13,5 milioane de lei pentru bugetul de stat.
Conform unui comunicat transmis de DNA, procurorii Serviciului Teritorial Timișoara au dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul inculpaților identificați prin inițialele B.A.S., M.C. și B.G.V., administratori de fapt sau de drept ai unor firme care desfășurau activități de transport alternativ.
Cum ar fi funcționat schema investigată de DNA
În documentul procurorilor se arată că, în perioada 2022-2025, cei trei inculpați ar fi coordonat șase societăți comerciale prin intermediul cărora ar fi fost pus în practică un mecanism de evitare a obligațiilor fiscale.
Potrivit anchetatorilor, sistemul s-ar fi bazat atât pe ascunderea sursei impozabile aferente salariilor plătite, cât și pe neînregistrarea și nedeclararea unei părți din veniturile obținute din activitatea de transport alternativ.
DNA precizează în comunicatul oficial:
„În perioada 2022-2025, în calitate de administratori de fapt/drept, respectiv coordonatori ai unui număr de șase (6) societăți comerciale, inculpații B.A.S., M.C. și B.G.V, ar fi conceput un mecanism infracțional de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin ascunderea sursei impozabile în ceea ce privește salariile plătite și prin neînregistrarea în documentele financiar-contabile și nedeclararea veniturilor obținute din activitatea de transport alternativ de persoane, producând bugetului de stat un prejudiciu estimat în acest moment la valoarea de 13.584.783 lei.”
Sute de șoferi ar fi activat fără contracte de muncă
Potrivit procurorilor, firmele aflate sub coordonarea celor trei inculpați ar fi colaborat cu sute de șoferi, o mare parte dintre aceștia desfășurând activitatea fără contracte individuale de muncă.
După recrutare, șoferii încheiau fie contracte de închiriere pentru autoturismele deținute de inculpați, fie contracte de comodat prin care puneau gratuit la dispoziția societăților propriile vehicule. Ulterior, companiile se ocupau de obținerea autorizațiilor necesare de la Autoritatea Rutieră Română și de înscrierea pe platformele de transport alternativ.
Anchetatorii susțin că firmele aveau sediile în județul Timiș și operau prin trei puncte de lucru în municipiul Arad.
Comisioane reținute săptămânal și plăți în numerar
DNA arată că, după încasarea sumelor de la operatorii platformelor de transport alternativ, coordonatorii firmelor și-ar fi reținut un comision de 10% pentru fiecare șofer. De asemenea, ar mai fi fost percepute sume cuprinse între 50 și 70 de lei pentru servicii de contabilitate.
Restul banilor ar fi fost distribuiți în numerar către șoferi. Procurorii susțin că această modalitate de lucru era menținută aproximativ un an, după care activitatea era transferată către o altă societate comercială.
În plus, pentru a evita eventualele consecințe juridice, patru dintre firme ar fi fost înființate pe numele unei persoane interpuse.
Control judiciar și sechestru pentru recuperarea prejudiciului
Cei trei inculpați au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile și au obligația de a nu lua legătura cu persoanele indicate de procurori și de a nu părăsi teritoriul României fără aprobarea prealabilă a anchetatorilor.
Totodată, pentru recuperarea prejudiciului estimat la 13.584.783 de lei, DNA a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri și conturi bancare aparținând inculpaților.
Procurorii subliniază că măsurile dispuse în această etapă a anchetei nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție.
„Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, se arată în comunicatul transmis de DNA.
