Măsurile de relaxare fiscală incluse în planurile Guvernului pentru perioada 2017-2020, precum implementarea unei legi unice pentru salarizarea bugetarilor, reducerea contribuţiilor sociale sau a TVA, ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din PIB până în 2022, avertizează experţii FMI într-un document elaborat în urma vizitei din primăvară de la Bucureşti. Cel mai mare cost fiscal, de 2,6% din PIB, îl va avea implementarea Legii salarizării unitare, se precizează în documentul publicat ieri.
"În contextul politicilor actuale, deficitul este estimat să se deterioreze la 3,9% din PIB în 2018, luând în calcul efectul pe un an întreg al măsurii privind creşterea pensiilor, prevăzută să intre în vigoare în iulie 2017. Acesta nu reflectă măsurile incluse în planul guvernamental 2017-2020 (precum implementarea Legii salarizării unitare, reducerea contribuţiilor sociale şi alte reduceri de taxe) care nu au fost finalizate, dar care, dacă ar fi adoptate, ar putea majora deficitul la 6% din PIB până în 2022. Acest calcul nu include potenţiale efecte de runda a doua, care ar putea reduce costul prin extinderea economiei", precizează documentul realizat de FMI. Cel mai mare cost fiscal, de 2,6% din PIB, îl va avea implementarea Legii salarizării unitare, iar o eventuală reducere a contribuţiilor sociale ar avea un cost fiscal de 1% din PIB.
Reducerea TVA la 18% ar costa bugetul 0,4% din PIB, iar raportul FMI atrage atenţia autorităţilor că ar trebui să evite alte reduceri de taxe în condiţiile în care schimbări ale cotelor de taxare ar trebui să facă parte dintr-un program mai amplu de revizuire a impozitelor.
Conform documentului publicat ieri de FMI, economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepţie de relaxare a prudenţei fiscale care ar putea afecta negativ încrederea pieţelor. O eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor, menţionează sursa citată. Comitetul director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală, însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă. Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti, iar pe baza informaţiilor disponibile la momentul discuţiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al instituţiei financiare internaţionale la data de 22 mai.