Jurnalul.ro Editoriale „Frigul îmi suda mâna pe microfon”

„Frigul îmi suda mâna pe microfon”

de Florin Condurateanu    |   
„Ne-au amărât cei care, după 1990, au tras sforile ca noi, soliştii din muzica uşoară românească, să nu mai fim difuzaţi la radio, să dispărem din simpatia publicului. Le-a ieşit manevra asta urâtă o vreme, dar apoi dragostea spectatorilor pentru noi, vechea generaţie, a ieşit iarăşi la suprafaţă. Noi le-am cântat şi pe ger, ni se suda mâna pe microfonul de metal, dar le încălzeam cu cântecele noastre sufletele românilor”, mi se destăinuia cu glas trist Dan Spătaru, în Dacia condusă de Maria Dragomiroiu, spre Craiova, unde amândoi au cântat superb la nunta fotbalistului Pavel Badea, năşit de Cârţu. Cum aleargă timpul, iată au trecut 10 ani de când s-a ridicat la cer Dan Spătaru. Teribil fenomen, orice melodie interpretată de el ajungea şlagăr. În oraşele ţării, era suficient ca la gară să se afişeze o hârtie oarecare pe care să se scrie că în spectacol vor fi prezenţi Dan Spătaru şi Irina Loghin, şi biletele se vindeau în trei ore. Bărbat frumos, cu maniere de domn, Spătaru era iubit de femei, s-a îndrăgostit de el şi vedeta ecranului sovietic, Fateeva, cu care turna filmul „Valurile mării”. În timp ce rusoaica năvălise la el în camera de hotel, Spătaru a simţit în ceafă un metal rece, era un pistol. O voce grea de bărbat i-a şuierat: „I-ai luat minţile nevestii-mi, te împuşc de nu te mai găseşte nimeni, eu sunt erou al Uniunii Sovietice, dintre primii cosmonauţi. Dar, mai bine, hai să bem o vodcă!”.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri