Dintre hepatite, doar hepatita A nu lasă urme negative pe ficat pentru tot restul vieţii. Pe lângă virusuri, şi excesul de alcool, şi curele prelungite cu medicamente de sinteză lezează ficatul. Cum se întâmplă acest lucru, ne explică profesor doctor Adrian Streinu-Cercel, care spune că mileniul în care am intrat „va însemna un război aprig cu virusurile”.
Florin Condurăţeanu: - Domnule profesor doctor Adrian Streinu-Cercel, există vaccin împotriva noului coronavirus? Vaccinul împotriva gripei ne apără şi de coronavirus?
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel: - Vaccinul antigripal este destinat gripei, doar gripei. Nu s-a descoperit un vaccin împotriva coronavirusului, periodicitatea apariţiei lui este la mai mulţi ani şi nu s-a realizat un astfel de vaccin. La primele semne, omul trebuie să se prezinte la un spital, la o secţie de boli infecţioase. În aeroporturi se distribuie nişte formulare cu prezentarea simptomelor şi a modului de a te păzi. Într-un interviu cu dumneavoastră, la Jurnalul, v-am subliniat că noul mileniu în care am intrat va însemna un război aprig cu virusurile.
F.C.: - Bată-l să-l bată de tutun, este acuzat de toate relele lumii. Aflu de la dumneavoastră că fumatul produce deranj şi în ficat. Cum?
Prof. dr. A. Streinu-Cercel: - În ficat se formează 36 de legături de energie, dacă există oxigen mult. La fumători, oxigenul se împuţinează, prin ardere apar bioxidul de carbon şi alte produse secundare, aşa că oxigenul este insuficient şi se formează în ficat doar două legături de energie. Organismul resimte o sărăcire în energie.
F.C.: - Toate hepatitele lasă urme negative în organism pe întreaga viaţă?
Prof. dr. A. Streinu-Cercel: - Hepatita A este cea care nu produce consecinţe pentru tot restul vieţii. După hepatita A, pacientul nu are restricţii în regimul alimentar, nu i se prescriu medicamente. Hepatita A („boala mâinilor murdare”) impune măsuri de igienă speciale. Copiii trebuie instruiţi ca, atunci când se duc la WC la şcoală, să deschidă robinetul chiuvetei cu mâna cu care nu au folosit hârtia igienică.
F.C.: - A fost o vreme în care bolnavii de ficat aveau o dietă restrânsă, severă, mâncau multă brânză de vaci, poreclită „brânză de veci”.
Prof. dr. A. Streinu-Cercel: - Această strategie a regimului alimentar restrâns a operat o vreme, mai de mult, s-a concluzionat că era o eroare. Suferindul de ficat trebuie să mănânce proteine de bună calitate, are voie şi o friptură. Dar e bine ca laptele, brânzeturile, carnea să nu aibă multe grăsimi. Frecventă este steatoza hepatică, ficatul cu celule pline cu grăsime se întâlneşte la 85% dintre cei cu colesterolul şi trigliceridele crescute.
F.C.: - De ce spuneţi că alcoolul şi cura excesivă cu medicamente de sinteză alopate produc efecte rele asupra ficatului?
Prof. dr. A. Streinu-Cercel: - Alcoolul băut zilnic, prea mult peste cantitatea pe care o poate metaboliza ficatul, prejudiciază starea acestuia. În bolile de ficat, abstinenţa la alcool este obligatorie. Componentele chimice din medicamentele alopate nu sunt cunoscute de celulele ficatului. Nedumerite, celulele hepatice trebuie să dea fuga la bibliotecă, să se dumirească ce înseamnă aceste lanţuri chimice, apoi celulele ficatului se agită să descompună aceste componente chimice din medicamentele în exces şi această muncă neprevăzută oboseşte ficatul.
F.C.: - Ce replică le daţi celor care refuză vaccinarea copiilor? Eu ştiu că, prin vaccinare, poliomielita care bântuia printre copii şi tineri, cu decese şi invaliditate, a dispărut.
Prof. dr. A. Streinu-Cercel: - Vaccinurile azi se fac prin inginerie genetică, se folosesc doar ramuri ale tulpinilor patogene, deci nu e vorba de îmbolnăviri. Prin vaccinare, se evită crizele de tetanos cu dureri groaznice. Rabia, la cei nevaccinaţi, omoară. Cei fără vaccinare de meningită se confruntă cu meningita care lasă urme grave neurologice. Noroc că s-a aplicat vaccinul acela care a redus cu 95% cancerul ovarian.
Cei care nu s-au vaccinat împotriva varicelei fac varicelă, apoi microbul varicelo-zosterian se ascunde în coloana vertebrală şi aduce boala zona zoster.