Jucând „alba-neagra” cu demisia fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, din 27 iulie până în 7 august 2025, președintele României, Nicușor Dan, pare să-i fi „cumpărat” premierului Ilie Bolojan un răgaz de 19 zile în plus față de cele 45 de zile până la care Executivul să reintre în totala sa funcțiune, în structura și compoziția politică, așa cum a fost învestit de către Parlament la data de 23 iunie 2025. Însă, prin acest joc, s-a întâmplat un fapt fără precedent.
Timp de șapte zile, din 7 august 2025, când demisia lui Anastasiu a devenit efectivă, și până în 14 august 2025, când președintele l-a numit pe Ilie Bolojan, ca interimar, în funcția lui Dragoș Anastasiu, portofoliul lăsat liber de acesta nu a mai fost asigurat de nimeni. Ceea ce echivalează cu faptul că Guvernul nu a funcționat nici în structura, nci în compoziția politică votată de Parlamentul României. Acest lucru poate pune sub semnul întrebări toate actele Executivului emise sau adoptate în acest interval de vid structural al Guvernului. Este vorba, potrivit Monitorului Oficial al României, de 30 de hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență și dispoziții ale prim-ministrului. Fără acest artificiu prin care premierul a câștigat timp, mandatul interimar de vicepremier al lui Ilie Bolojan ar fi expirat sâmbătă, 20 septembrie. Însă acest termen a fost prelungit până sâmbăta aceasta, 27 septembrie. Până atunci, Ilie Bolojan este obligat să propună președintelui României un alt vicepremier, care să fie apolitic, în caz contrar Executivul trebuind să compară din nou în fața Parlamentului, pentru un vot de încredere.
Situație fără precedent la nivelul Guvernului României. La data de 27 iulie 2025, afaceristul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia din funcția de viceprim-ministru neafiliat politic. Însă această demisie a rămas, timp de 12 zile, doar una anunțată, ea nefiind oficializată, printr-un document legal, decât la data de 7 august 2025. Abia atunci, președintele României, Nicușor Dan, a găsit de cuviință să semneze și să transmită, spre publicare, Monitorului Oficial al României Decretul nr. 891/2025, prin care „se ia act de demisia lui Dragoș Michael Anastasiu din funcția de viceprim-ministru și se constată încetarea funcției de membru al Guvernului”.
Decretul se bazează pe articolele 100 alineat 1, 106 și 107 din Constituția României, precum și pe articolul 46 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ,
Conform acestor articole, în exercitarea atribuțiilor sale, președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României, nepublicarea atrăgând inexistența decretului. Mai departe, funcția de membru al Guvernului încetează, printre altele, ca urmare a demisiei. Dacă un membru al Guvernului demisionează, președintele României va desemna un alt membru al Guvernului, în cazul de față ca viceprim-ministru interimar, la propunerea prim-ministrului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
Interimatul ar fi trebuit să expire la finalul săptămânii trecute
Problema neobișnuită până acum este că, de la momentul publicării în Monitorul Oficial a Decretului nr. 861/2025 și până ieri, au trecut 46 de zile. Astăzi, se împlinește cea de-a 47-a zi. Însă, în mod efectiv, de la momentul anunțului public al demisiei lui Dragoș Anastasiu, se împlinesc, de fapt, 59 de zile.
Acest lucru este posibil prin cel puțin forțarea, în două rânduri, a prevederilor constituționale și legale de către președintele României. Prima forțare a prevederilor constituționale o reprezintă scurgerea unui termen de 12 zile de la momentul anunțării demisiei lui Anastasiu până la momentul în care această demisie a fost oficializată prin decret prezidențial.
Cea de-a doua forțare a Constituției este reprezentată de faptul că de la momentul încetării funcției de vicepremier a lui Dragoș Anastasiu, ca membru al Guvernului (7 august 2025), până la momentul în care președintele României, Nicușor Dan, a decretat un înlocuitor interimar al acestuia (14 august 2025) au trecut încă șapte zile.
Este vorba despre Decretul nr. 909 din 14 august 2025, prin care „se desemnează domnul Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru, ca viceprim-ministru interimar”. Teoretic și practic, Nicușor Dan a forțat limitele Constituției, pentru a-i face rost lui Ilie Bolojan de un răstimp prețios de 19 zile (12 zile până să emită decretul de eliberare a lui Dragoș Anastasiu din funcția de membru al Guvernului și 7 zile până la momentul în care l-a numit pe Bolojan ca înlocuitor interimar).
Timp de 7 zile, Guvernul a funcționat cu altă structură decât cea de la învestitură
Prin această manevră, s-a evitat, pe de o parte, ca interimatul funcției din care a demisionat Dragoș Anastasiu să expire la data de 10 septembrie (raportat la momentul anunțului demisiei, adică 27 iulie) și, pe de altă parte, să nu expire acest termen nici la data de 20 septembrie 2025 (raportat la momentul emiterii Decretului de eliberare din funcție, adică 7 august 2025), ci abia la data de 27 septembrie (raportat la momentul emiterii Decretului de desemnare a lui Ilie Bolojan ca vicepremier interimar, adică 14 august 2025).
Potrivit articolului 46 din Codul Administrativ, care reglementează interimatul funcției de membru al Guvernului, termenul maxim al acestei perioade este de 45 de zile. Însă aceasta nu este singura problemă.
Prin Hotărârea nr. 25 din data de 23 iunie 2025 a Parlamentului României, a fost acordată încredere Guvernului, în componența prevăzută în prima anexă, pentru realizarea programului de guvernare prevăzut în anexa 2 la această hotărâre. Prima anexă arată că Guvernul învestit astfel este condus de Ilie Bolojan, are în componență 20 de funcții, dintre care una de prim-ministru și cinci de viceprim-ministru.
În perioada 7 – 14 august 2025, cuprinsă între momentul publicării decretului prezidențial prin care s-a constatat încetarea calității de membru al guvernului a lui Dragoș Anastasiu și momentul publicării decretului prezidențial prin care Ilie Bolojan a fost desemnat ca înlocuitor interimar, la conducerea Guvernului a existat un vid funcțional, deoarece cea de-a cincea funcție de vicepremier nu a fost asigurată de nimeni, nici plin, nici interimar.
Actele adoptate în acea perioadă, puse sub semnul întrebării
Mai mult, prin neocuparea funcției, Guvernul s-a aflat în contradicție cu articolul 3 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, potrivit căruia „din guvern pot face parte viceprim-miniștri, miniștri de stat și miniștri delegați (…), prevăzuți în lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de încredere”.
Există mai multe voci, în domeniul juridic, care arată că, având în vedere existența acestui vid temporar, toate actele pe care Guvernul Ilie Bolojan le-a adoptat și aprobat între 7 și 14 august 2025 pot fi lovite de nulitate, având în vedere că nu a fost respectată hotărârea Parlamentului de acordarea votului de încredere a Guvernului, în plenitudinea sa, în ceea ce privește structura și compoziția politică validate de forul legislativ.
Din 7 și până în 14 august, Guvernul condus de Ilie Bolojan, la vârful căruia nu a fost asigurată reprezentarea în ceea ce privește cea de-a cincea funcție de vicepremier, au fost adoptate 17 hotărâri de guvern, trei ordonanțe de urgență și au fost emise zece dispoziții ale prim-ministrului.
Până sâmbătă, fie este numit un vicepremier apolitic, fie Guvernul cere încă o dată încrederea Legislativului
Pe de altă parte, în același registru, articolul 85 alineatul 3 din Constituție statuează faptul că dacă, prin propunerea de remaniere, se schimbă structura sau compoziția politică a guvernului, președintele României va putea revoca și numi, la propunerea premierului, pe unii membri ai guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului.
La momentul prezentării în fața Parlamentului României, pentru a primi votul de învestitură, Guvernul Ilie Bolojan avea o anumită compoziție politică. Executivul este, oficial, compus din PSD, PNL, USR și UDMR, este condus de un premier politic și de cinci vicepremieri, dintre care patru sunt politici, în timp ce a cincea funcție de vicepremier este alocată unui membru fără apartenență politică, adică exact funcția ocupată, până la demisie, de Dragoș Anastasiu.
După oficializarea demisiei lui Anastasiu, prerogativele sale au fost preluate, interimar, chiar de premierul Ilie Bolojan. Acesta însă nu este un membru apolitic al Guvernului, ci unul cât se poate de politic, fiind președintele Partidului Național Liberal, astfel încât, pe perioada interimatului de 45 de zile, nu este respectată compoziția politică a Guvernului, așa cum a fost ea aprobată de Parlamentul României.
În aceste condiții, termenul de 45 de zile până la care Ilie Bolojan trebuie să propună președintelui României un nou vicepremier apolitic fără portofoliu expiră la data de 27 septembrie 2025. Dacă, totuși, nu o va face sau dacă dorește să numească un vicepremier politic, atunci, tot până la data de 27 septembrie 2025, Ilie Bolojan trebuie să ceară un vot de încredere din partea Plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României. Fără parcurgerea acestei etape, președintele României nu poate numi un nou membru al Guvernului.
Dacă această procedură nu este îndeplinită până la data de 27 septembrie 2025, atunci Guvernul capătă oficial o nouă structură și o nouă compoziție politică, alta decât cea aprobată de Parlament, ceea ce presupune automat că actualul Executiv nu mai respectă votul de învestitură de la momentul numirii și că va fi necesar, în premieră în România postdecembristă, să revină în fața Legislativului, pentru a primi un nou vot de încredere.
Două momente critice pentru actualul premier, care se pot solda cu demisia
Până sâmbătă, 27 septembrie 2025, când urmează să expire termenul forțat de 45 de zile al lui Bolojan pe funcția lui Dragoș Anastasiu, mai există încă cel puțin două momente complicate care, la rândul lor, pun sub semnul întrebării continuarea actualului Executiv.
Astfel, mâine, va avea loc o nouă ședință a coaliției de guvernare pe tema reformei în administrația locală. În această chestiune, Ilie Bolojan și liderii PSD sau UDMR au poziții radical diferite și foarte greu de armonizat. Premierul a amenințat în dese rânduri cu demisia, dacă nu se va implementa ideea lui. De partea cealaltă, PSD a venit cu o altă variantă: pică doar premierul, dar coaliția merge mai departe.
În acest sens, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, susține că, în cazul în care premierul Ilie Bolojan va rămâne la fel de inflexibil și va juca cu mandatul pe masă, atunci „noi nu o să ne opunem acestei demisii”. Potrivit primăriței Craiovei, dacă Ilie Bolojan demisionează, atunci liderii coaliției ar putea să meargă mai departe cu aceeași formulă guvernamentală, singura schimbare ar fi premierul. „Noi nu vrem să aruncăm România în criză. Noi nu vrem să plece Ilie Bolojan, vrem doar să găsim mai multă flexibilitate, pe niște lucruri care sunt de bun simț, până la urmă, și pe care ne dorim să le facem bine. Dacă totuși domnul Ilie Bolojan va alege să-și dea demisia, nu va fi nicio criză în coaliție, pentru că este un protocol semnat. Un an și jumătate este PNL cel care desemnează primul-ministru. Deci PNL va fi invitat ca să-și desemneze imediat un prim-ministru care să își asume responsabilitatea guvernării. Deci nu văd nicio criză politică”, a precizat Lia Olguța Vasilescu.
Social-democrații nu văd o problemă dacă amenințările cu depunerea mandatului devin realitate
Iar al doilea moment critic pentru mandatul lui Bolojan vine chiar miercuri, 24 septembrie, când Curtea Constituţională va dezbate legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, alături de celelalte legi din pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului adoptat de Guvern.
Premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pe legea privind pensiile magistraților și a explicat că în cazul în care aceasta nu va trece testul de constituționalitate, atunci actualul Guvern nu mai poate continua.
„Mi s-a părut că este foarte corect şi cinstit faţă de cetăţenii României, de partenerii de coaliţie ca atunci când îţi asumi o răspundere foarte importantă în condiţii dificile, pe baza unui plan, să respecţi acest plan şi să faci tot ceea ce ţine de tine, ca îndeplinind condiţiile necesare pentru a da randamente, să nu treci degeaba pe un post. În condiţiile în care nu se mai îndeplinesc aceste condiţii, a sta pe acel post înseamnă să îţi înşeli acţionarii, în cazul companiei private sau cetăţenii, în cazul unei poziţii pe care o deţii într-o comunitate mai mare sau mai mică”, a declarat premierul Ilie Bolojan în cadrul unui interviu televizat.