Liderii celor mai dezvoltate 19 economii din lume plus UE și-au încheiat, la sfârșitul săptămânii trecute, reuniunea de două zile, utilizând din plin limbajul compromisului pentru a redacta o declarație finală care să mascheze divergențe aparent insurmontabile și să lase deschisă ușa unor viitoare tratative în privința comerțului liber și a schimbărilor climatice. Nici întâlnirile bilaterale din timpul G20 nu au adus nimic spectaculos.
Deși liderii G20 s-au străduit să prezinte summitul din Hamburg drept un succes, ei nu au reușit să depășească divergențele cu administrația de la Washington în privința schimbărilor climatice și a protecționismului comercial. Mai mult, Turcia a dat de înțeles că s-ar putea retrage din Acordul climatic de la Paris, urmând exemplul Statelor Unite. Liderii mondiali au apelat în schimb la arta și la limbajul compromisului pentru a salva rezultatul reuniunii, cel puțin la nivelul concluziilor. Într-o declaraţie comună, liderii a 18 naţiuni şi UE au recunoscut decizia SUA de a se retrage din acordul climatic de la Paris. Cu toate acestea, ceilalţi membri din G20 au rămas angajaţi „ireversibil” în acord, a afirmat cancelarul german, Angela Merkel, care a jucat, pe rând, rolurile de gazdă și de mediator în cadrul reuniunii. Merkel, care speră să obțină un nou mandat de cancelar după alegerile programate în septembrie, a criticat poziția președintelui american, Donald Trump, în această privință și a mulțumit celorlalte 18 națiuni și UE care au ratificat acordul. Deşi, inițial, au existat îndoieli că se va depăşi blocajul pe tema schimbărilor climatice, în cele din urmă, s-a ajuns la un acord final. Astfel,concluziile reuniunii precizează că liderii G20 „au luat notă de hotărârea Statelor Unite de a se retrage din Acordul climatic de la Paris”. Cu toate acestea, arată comunicatul final, „Acordul de la Paris este ireversibil”. Mai mult, pe fondul presiunilor participanților la reuniune, Trump a acceptat introducerea unui paragraf în declarația finală, în care exprimă angajamentul SUA de „a colabora îndeaproape cu alte țări pentru a le ajuta să acceseze și să utilizeze combustibili fosili în mod mai curat și mai eficient”. Anunțul-surpriză avea să fie făcut ulterior, însă, de președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care a afirmat că ratificarea acordului de către Turcia este pusă în prezent sub semnul întrebării, deoarece retragerea SUA pune în pericol compensaţiile pentru ţările în curs de dezvoltare. Erdogan a subliniat că, atunci când s-a semnat acordul, Franţa a promis că Turcia va fi eligibilă să primească despăgubiri pentru unele dintre costurile pe care le implică punerea în practică a Acordului de la Paris.
Protecționismul lui Trump, altă sursă de dispută
Abordarea protecționistă a președintelui Trump în relațiile comerciale internaționale a fost un alt subiect spinos pe agenda reuniunii de la Hamburg. În declarația finală a summit-ului, liderii G20 au căzut de acord să continue „combaterea protecționismului, inclusiv a tuturor practicilor comerciale incorecte”. Într-o concesie făcută Casei Albe, foarte probabil la insistențele administrației americane, liderii celor mai dezvoltate economii din lume au inclus în textul final dreptul statelor de a-și proteja piețele prin intermediul „instrumentelor legitime de apărare comercială”. În opinia lui Trump, o serie de state dezvoltate vând mult mai mult consumatorilor americani, decât cumpără de la companiile din Statele Unite.
„Summitul G20 a fost un succes fantastic şi a fost organizat minunat de cancelarul Angela Merkel” Donald Trump