Gările monument din România sunt lăsate să ajungă ruine în care mustește mizeria și mișună șobolanii. Dezinteresul pentru reabilitarea Gării de Nord a fost o atitudine la unison a miniștrilor Transporturilor din 1990 până în prezent. Cea mai mare gară din țară nu poate fi reabilitată pentru că nu există un proiect, spun autoritățile. Starea în care se află aceasta nu este însă singulară. Multe gări, unele declarate monumente istorice, sunt lăsate în paragină. S-a pus lacătul pe ele și s-au transformat în focare de infecţie.
Gara de Nord, o viitoare ruină
Proiecte pentru reabilitarea Gării de Nord au fost inițiate, spun oficialii care au trecut pe la Ministerul Transporturilor, dar nu au fost duse niciodată până la capăt. A fost un proiect care prevedea o Eurogară cu fonduri de la belgieni, dar a rămas ca în tren. Iulian Matache, fost ministru al Transporturilor O confirmă și cei care au fost în Ministerul Transporturilor înainte de Iulian Matache.
„Există o propunere venită de la belgieni care vizează transformarea Gării de Nord într-un punct comercial. Adică ei vor veni cu o parte din bani și vor să exploateze spațiile comerciale din jurul gării, la fel cum se întâmplă și în alte mari orașe. Partea română să vină și ea cu bani și să beneficieze de acest proiect care presupune modernizarea. Noi să rămânem cu trenurile și ei cu partea comercială”, spune George Buruiană, fostul consilier al lui Ioan Rus.
Proiectele nu au fost duse la bun sfârșit. Scuza autorităţilor: nu se găsesc resurse financiare pentru că amplul proiect de reabilitare s-ar ridica la costuri care ar putea depăși 200 de milioane de euro.
Clădirile, sub asaltul şobolanilor
Din cauza lipsei investițiilor majore, în Gara de Nord se văd la tot pasul urmele timpului. Tencuiala cade, pereții sunt plini de găuri, iar șobolanii mișună și în birourile angajaților. Cea mai mare gară din România este acum rezultatul indolenței celor 21 de miniștri ai Transporturilor din 1990 și până în prezent. „E o clădire veche, infectă. Trebuie schimbat tot. Condițiile din clădire, unde noi lucrăm, sunt sub orice critică. Nu există apă caldă, sunt inundații dese și, din când în când, te mai întâlnești și cu câte un șobolan. Nu e vorba doar de Gara de Nord. Aproape toate clădirile în care se află, mai ales, instalațiile de semnalizare ale căilor ferate.
Aceste clădiri sunt degradate și în multe plouă, iar apa poate atinge firele și se poate întâmpla oricând o nenorocire”, susţine Georgel Petrache, vicepreședintele Federației Elcatel.
Condiţiile impuse de Programul Operaţional Infrastructură Mare şi de Mecanismul de Interconectare a Europei CEF au condus la imposibilitatea de a accesa aceste fonduri pentru lucrări de investiţii majore în Gara de Nord, care necesită soluţii tehnice de anvergură, complexe şi costisitoare. Marius Chiper, directorul CFR Infrastructură CFR SA a demarat un parteneriat cu Primăria Municipiului București, în cadrul căruia se va analiza o integrare a acestui complex în infrastructura de transport multimodală, într-un Plan de Mobilitate Urbană, analizându-se diverse posibilităţi de dezvoltare.
La Buzău, afară-i vopsit gardul...
Gara Buzău este un alt exemplul al neglijenţei guvernărilor trecute și prezente. A fost construită în 1872 și abia între anii 2005-2009 a ajuns să fie și reabilitată. Statul român a garantat pentru un credit de 60.000.000 de dolari, de la Credit Suisse First Boston International. Banii s-au folosit pentru reabilitarea a 15 stații CFR, printre care și gara din Buzău. Firma ialomițeană Constrif a câștigat licitația proiectului de 4,3 milioane de lei pentru reconsolidarea structurii clădirii, racordarea la utilităţi, recompartimentare și amenjarea unei toalete pentru călători. Proiectul, făcut pe vremea fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, nu a presupus și reabilitarea peroanelor sau a pasajului subteran, care nu au mai văzut urmă de ciment de acum câteva decenii.
Peroane ca după bombardament
Situaţia actuală a Gării din Buzău a devenit și subiect de petiţie. O studentă din Municipiul Buzău a iniţiat strângerea de semnături pentru ca CFR Infrastructură și Ministerul Transporturilor să ia măsuri. „De mai bine de 30 de ani, gara arată ca după bombardamentele din al doilea război mondial! Este nepăsare faţă de sutele și miile de oameni care, după ce coboară din tren, sunt nevoiţi să traverseze ca pe o pistă de enduro cei aproximativ 200 de metri până la peronul principal. Gara aceasta este chiar a nimănui?
Suntem de mult în secolul XXI, și nu în 1873, când strămoșii noștri au construit-o! (...)”, se arată în petiţie. „Gara e făcută doar pe afară, înăuntru plouă. Am inițiat această petiție în calitate de călător. Nu înțeleg cum de în proiectul de acum câțiva ani nu au fost cuprinse și peroanele. Am trimis acum câteva zile o adresă la Ministerul Transporturilor, CFR Infrastructură, dar și premierului Dacian Cioloș, în care am explicat situația și am întrebat dacă există vreo posibilitate de a se aloca fonduri pentru reparații anul acesta. Nu am primit vreun răspuns. Chiar nu s-a putut pune niște asfalt sau să se paveze? Cred că nu ar costa așa mult“, ne spune Simona Anastasiu, inițiatoarea petiției.
Din bijuteria arhitecturii austrice, la gara buruienilor Gara Ițcani din Suceava este monument istoric și datează din secolul XIX. De
la începutul anului, este închisă cu lacăt și abandonată. Bijuteria arhitecturală de altădată s-a transformat într-o ruină și a devenit un pericol pentru călători. Înainte de a fi închisă, tencuiala de pe pereţi a căzut de câteva ori în timp ce erau călători în sala de așteptare.
Ultimele lucrări ample de consolidare a gării, lăsată moștenire Bucovinei de imperiul austro-ungar, au fost făcute acum 40 de ani. Suceava, 12 ani de nepăsare Câteva trenuri Regio și chiar două InterRegio spre Constanţa și spre București este tot traficul prin gara din Suceava. Călătorii îi poţi număra pe degete. CFR Infrastructură a alocat două milioane de lei pentru reabilitare, însă proiectul s-a blocat pentru că lipsea actul de proprietate asupra imobilului de patrimoniu, iar banii s-au întors la centru. Acesta a fost obţinut recent de la Cernăuţi. Înainte de campania electorală, edilul Municipiului Suceava, Ion Lungu, declara în presa locală că abia acum a putut fi eliberată și autorizația de construire pentru reabilitare și că administrația suceveană va contribui cu o parte din banii necesari. Însă propunerea vine abia după 12 ani de mandat, când Ion Lungu se pregătește pentru o nouă rundă de alegeri. CFR Infrastructură nu a anunțat dacă va demara acest proiect.
De la măreţie la ruină
Gara de Nord, un loc emblematic al Bucureștilor de odinioară. Pe 10 septembrie 1868, domnitorul Carol I punea prima cărămidă, iar după patru ani era inagurată. Pe 25 septembrie 1872 se deschide circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București- Pitești. Bombardamentele din 1944 au lăsat-o în picioare. Nici măcarNicolae Ceaușescu, câţiva ani mai târziu, nu a reușit să o dărâme, însă miniștrii Transporturilor de după 1990 au lăsat-o să cadă.