Varianta pesimistă duce acest decalaj între cerere și ofertă la 57 de miliarde de mc. Raportul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), lansat luni, 12 decembrie, avertizează că anul viitor se profilează a fi un test și mai sever pentru Europa, deoarece livrările rusești ar scădea și mai mult, iar aprovizionarea cu gaz natural lichefiat (GNL) va fi și mai strânsă, mai ales dacă cererea Chinei se va accentua. În plus, vremea nefiresc de blândă de la începutul iernii nu poate fi garantată că va continua. Raportul ia în calcul că Europa va trebui să susțină și aprovizionarea cu gaze a Ucrainei și Republicii Moldova, care nu erau incluse până acum în bilanțul energetic al UE. Producția de gaze a României și exploatările din Marea Neagră sunt menționate ca resurse pe care UE contează în trecerea hopului din 2023. Când e de tras căruța UE, suntem băgați în seamă!
Raportul „Cum să evităm penuria de gaze în Uniunea Europeană în 2023” a fost lansat la Bruxelles de directorul executiv al AIE, Fatih Birol, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca un preambul la zilele decisive pentru deciziile așteptate la Reuniunea Extraordinară a miniștrilor energiei din UE și Consiliul European din 13, respectiv 15 decembrie. Reuniunile ar urma să ajungă la un acord asupra corecțiilor pe piața gazelor naturale, în care nivelul prețului plafonat este de mult timp un măr al discordiei.
Nevoia de unitate în depășirea crizei gazelor este clar subliniată de Ursula von der Leyen în conferința de presă: „Am reușit să facem față șantajului energetic al Rusiei, cu o mobilizare de 300 de miliarde de euro investiți incluși în planul REPowerEU și reducerea cererii de gaz rusesc cu două treimi până la sfârșitul acestui an. Rezultatul este că suntem în siguranță pentru această iarnă. Ne îndreptăm atenția către pregătirea anului 2023 și a iernii următoare. Pentru aceasta Europa trebuie să-și intensifice eforturile în mai multe domenii, de la achiziționarea comună de gaze la extinderea surselor regenerabile și reducerea cererii”.
UE NU A IEȘIT DIN ZONA DE PERICOL
Punctul de vedere al AIE este mai drastic când apreciază situația energetică a UE, care „a făcut progrese semnificative în reducerea dependenței de aprovizionare cu gaze naturale rusești, dar nu a ieșit încă din zona de pericol”. Fatih Birol consideră că „multe dintre circumstanțele care au permis țărilor UE să-și umple depozitele înainte de această iarnă s-ar putea să nu se mai repete în 2023”. Noua analiza AIE arată că un impuls mai puternic asupra eficienței energetice, surselor regenerabile, pompelor de căldură și a acțiunilor simple de economisire a energiei „devine vital pentru a preveni riscul penuriei și a altor creșteri vicioase ale prețurilor în anul viitor”.
Tensiuni acute pe piețele de gaze
După invadarea Ucrainei, Rusia a redus la jumătate livrările de gaze naturale către UE. Aprovizionarea prin conducte din Rusia scade în 2022, față de anul anterior, de la 140 de miliarde mc la 60 de miliarde mc, o scădere care a pus presiune fără precedent atât pe piețele europene, cât și pe cele globale, cu efecte secundare severe asupra multor piețe de electricitate. Șocul de aprovizionare indus de Rusia a dus la cote-record prețurile gazelor naturale pe hub-urile europene. Prețurile lunare în avans la TTF - hubul de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință pentru Europa - au fost în medie de peste 130 de euro pe MWh, de peste șapte ori mai mari față de media din perioada 2016-2020. Prețurile la aceste niveluri au stimulat o creștere a livrărilor către UE prin conducte non-rusești și prin livrări record de GNL. Importurile de GNL ale UE cresc cu circa 60 % în 2022, comparativ cu 2021. Statele Unite au asigurat două treimi din această aprovizionare suplimentară de GNL. Ca urmare, dependența Europei de piața globală de GNL a crescut dramatic, în special de GNL flexibil la destinație achiziționat pe piața spot. Criza prețurilor și lipsa resurselor rusești de gaze a presat asupra consumului de gaze din UE, care scade cu peste 10 % - aproximativ 50 de miliarde mc - în 2022. Sectorul energetic este singurul domeniu, potrivit analizei AIE, unde în acest an s-a înregistrat o cerere de gaze superioară anului trecut. Cererea superioară de gaze pentru producerea de electricitate, în ciuda prețurilor-record, a fost din cauza producției foarte scăzute de hidroenergie și energie nucleară în Europa, în condiții de secetă sau defecțiuni tehnice, ca în Franța.
RISCURI PENTRU 2023
Combinația dintre cererea mai scăzută, creșterea puternică a livrărilor de gaze din afara Rusiei și condițiile meteorologice blânde până la începutul lunii noiembrie a permis Uniunii Europene să își crească nivelul de stocare la cantități-record. S-a atins astfel nivelul de umplere de 95% la jumătatea lui noiembrie. În 9 decembrie, stocurile de gaze din înmagazinări erau cu 15% peste media din ultimii cinci ani. Se consideră că furtuna pentru 2022 a trecut, dar pare puțin probabil ca livrările de gaze din Rusia să continue, pentru a asigura nivelul de 60 de miliarde mc din 2022. Livrările prin conducte spre Europa vor fi complet blocate, conform scenariului de criză pentru 2023. La fel, nu se mai poate miza și în 2023 pe o cerere scăzută de GNL a Chinei, similară cu 2022, din cauza scăderii creșterii economice mai lente și a COVID-19. Întârzierea sezonului rece a permis de asemenea, o reducere cu 30% a consumului în sectorul rezidențial, asigurând un tampon de stocare mai puternic pentru iarnă. Condițiile meteo nu au certitudine că se vor repeta și anul viitor.
Din aceste cauze asociate, în ciuda măsurilor adoptate de UE și de țările europene individual pentru creșterea securității aprovizionării, în 2023 se poate înregistra un decalaj al cererii față de ofertă, ceea ce ar provoca o nouă perioadă de volatilitate a prețurilor și turbulențe pe piețele de gaze.
TEST DE STRES: criza se prelungește în 2024
Raportul citat face o analiză de test de stres pentru bilanțul european de gaze în 2023 și avansează prognoza că anul următor prezintă riscuri clare pentru securitatea energetică și la accesibilitate în Europa și nu numai, „deoarece Rusia continuă să caute pârghie prin expunerea consumatorilor la facturi mai mari de energie și la lipsuri de aprovizionare cu gaze”.
Analiza AIE face o evaluare generală a condițiilor prognozate pentru anul viitor, cu închiderea totală a robinetelor de gaze rusești și a disponibilităților de gaze non-rusești, ajungând la o primă concluzie: decalajul cerere-ofertă este de 57 de miliarde de mc.
Energia hidro a scăzut în 2022 cu 20% față de anul precedent, mai ales în zonele din sudul Europei, așa cum a fost și cazul României, din cauza anului secetos. De asemenea, producția în centralele nucleare a avut același procent de scădere, defecțiunile în rețeaua franceză și planurile de ecologizare a energiei din Germania contribuind la reducerile pe plan european pe acest segment.
Pentru a compensa aceste pierderi din bilanțul european al producției de energie au fost dezvoltată producția „paria”, pe cărbune, care va reduce presiunea pe piața gazelor. În 2022 a fost un spor de 45 TWh energie din cărbune față de 2021, iar acest trend este posibil să continue și în 2023, „subminând ambițiile UE în materie de climă”, menționează AIE.
Fără măsuri puternice de ansamblu pe piața energiei, nivelurile de stocare a gazelor din UE vor fi mai mici, la finalul anului viitor, cu 30 % față de 2022. Aceasta „ar crea probabil un risc de reduceri pe scară largă a aprovizionării cu gaze începând din februarie 2024 și presiune extremă în creșterea prețurilor”, prognozează AIE.
Pe scenariul pozitiv, cu condiții mai blânde de stres, decalajul cerere-ofertă ar fi de 27 de miliarde mc gaze naturale. Raportul estimează că ar fi necesare investiții de 100 de miliarde de euro pentru acțiuni suplimentare față de planurile în vigoare pentru a echilibra cererea cu oferta. Aproximativ jumătate din sumă ar fi pentru îmbunătățirea eficienței energetice, în principal pentru modernizarea clădirilor, iar 40% - pentru surse regenerabile. Investițiile pe parcursul anului 2023 ar începe imediat să genereze economii de gaze naturale, estimate la 30 de miliarde euro în facturile de import.
PRIORITAR, SPRE GOSPODĂRIILE VULNERABILE
Între măsurile prioritare incluse pentru reducerea consumului de gaze în UE, raportul indică UE mai mult sprijin financiar pentru renovarea locuințelor. O atenție specială s-ar cuveni gospodăriilor vulnerabile. Renovarea locuințelor sociale pentru a reduce sărăcia energetică, a sprijini gospodăriile cu venituri mici și a reutiliza clădirile abandonate și vacante, devin măsuri urgente.
Cu ochii pe termostat
Reținem dintre recomandările raportului AIE și cel referitor la căldura din clădiri pe timp de iarnă. „Ajustați comenzile de încălzire în clădirile cu centrale pe gaz! Temperatura medie pentru încălzirea clădirilor în UE este în prezent de aproximativ 22 grade Celsius. Reducerea încălzirii clădirilor cu 1 grad Celsius reduce cererea de gaze cu 10 miliarde mc pe an”.
Balanța UE ia în calcul gazele pentru Ucraina și Republica Moldova
În premieră pentru estimarea balanței de gaze europene, AIE ia în calcul pentru 2023 consumul din Ucraina și Republica Moldova. „UE poate juca un rol crucial în reumplerea depozitelor de gaze din Ucraina și asigurarea aprovizionării Moldovei. Nivelurile de stocare a gazelor din Ucraina erau de 14,6 miliarde mc la începutul sezonului rece, față de ținta de 19 miliarde mc. Se așteaptă ca depozitele ucrainene să fie epuizate până la sfârșitul lunii martie 2023. Dacă se opresc complet furnizările de gaze din conductele rusești, Ucraina și Moldova vor necesita 12 miliarde mc importuri din UE în vara 2023 pentru umplerea depozitelor de stocare necesare sezonului rece 2023-2024”.
România, cu potențial de creștere
Raportul menționează la capitolul producției de gaze din UE, că România este singura cu potențial de creștere în 2023.
„În România, producția de gaze naturale urmează să crească din proiectul Midia Gas Development și din zăcămintele offshore Doina și Ana, care au început producția în iunie. Cu o rezervă de gaze estimată la 10 miliarde mc, Midia va furniza 0,5 miliarde mc în 2022 și un miliard mc pe an în perioada 2023-2026, compensând declinul din zăcămintele mai vechi.”