Porecla de "omul bolnav al Europei" a reapărut în ultimele săptămâni, în condiţiile în care producţia manufacturieră continuă să se clatine în cea mai mare economie din regiune, iar ţara se confruntă cu preţurile ridicate ale energiei. Eticheta a fost folosită iniţial pentru a descrie economia germană în 1998, când aceasta se confrunta cu provocările costisitoare ale unei economii post-reunificare, notează Ziarul Financiar, care citează CNBC.
"Nu este un fenomen pe termen scurt", a declarat Sinn pentru Steve Sedgwick de la CNBC, în cadrul Forumului Ambrosetti din Italia.
„Are legătură cu industria auto, care este inima industriei germane şi multe lucruri depind de aceasta", a spus el. Automobilele au fost principalul produs de export al Germaniei anul trecut, reprezentând 15,6% din valoarea bunurilor vândute în străinătate, arată datele biroului federal de statistică.
Germania a raportat un deficit de comerţ exterior pentru prima dată în ultimele decenii, în mai 2022, în valoare totală de 1 miliard de euro. Ţara a trecut pentru scurt timp de la un excedent comercial la a importa mai mult decât exportă.
De atunci, Germania a revenit la un excedent comercial, care a ajuns la 18,7 miliarde de euro în iunie 2023, potrivit biroului federal de statistică, dar exporturile rămân slabe.
Sinn a declarat că îndoielile investitorilor cu privire la fezabilitatea obiectivelor de sustenabilitate ale Germaniei contribuie, de asemenea, la descrierea ţării ca fiind "omul bolnav al Europei".
Un obiectiv aflat în prezent în vizorul guvernului german este acela de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Aceste planuri au fost puse în evidenţă în momentul în care Europa a căutat să se detaşeze de livrările de gaze ruseşti, după invazia la scară largă a Kremlinului în Ucraina, iar preţurile au crescut vertiginos.
Unii au descris ambiţiile Germaniei de a se îndepărta de gazul rusesc ca fiind „extrem de optimiste", în special în privinţa obiectivelor climatice ale ţării.
În cadrul Forumului Ambrosetti, Sinn a declarat că o dependenţă de tehnologiile regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, ar cauza o „problemă de volatilitate", care ar putea ridica probleme pentru întreprinderi.
„Trebuie să umpleţi aceste goluri cu energie convenţională, astfel încât este foarte dificil să avem această structură dublă pe care va trebui să o susţinem în viitor. Pe de o parte, energia verde volatilă şi pe de altă parte, energia convenţională pentru a umple golurile", a spus el.
"Acesta este un cost dublu. Acesta este un cost ridicat al energiei şi acest lucru nu este bun pentru industrie. Este un curs dificil".
Germania ar putea pierde între 2% şi 3% din capacitatea sa industrială actuală pe măsură ce companiile îşi mută operaţiunile în ţări în care gazele şi electricitatea sunt mai ieftine, cum ar fi SUA sau Arabia Saudită, potrivit unei note de cercetare publicate în august de Berenberg.
Incertitudinea privind preţurile energiei a contribuit probabil la o "prăbuşire" a sentimentului mediului de afaceri, a scris în notă Holger Schmieding, economist şef la Berenberg. El a adăugat că "incertitudinea politică actuală şi consternarea cu privire la planurile guvernamentale pe jumătate pregătite nu sunt factori structurali care par să reţină economia germană pentru mult timp".
Dar există semne tot mai evidente de dezamăgire a publicului în ceea ce priveşte trecerea la o Europă mai sustenabilă, apărând aşa-numita "greenlash", pe măsură ce oamenii resimt impactul costurilor.
Sinn a sugerat că vor exista ramificaţii politice ca urmare a accentului pus pe sustenabilitate.
"Există în mod clar o reacţie negativă. Populaţia se îndreaptă acum spre dreapta", a spus Sinn, referindu-se la popularitatea partidului de dreapta Alternativa pentru Germania, care a câştigat pentru prima dată alegerile pentru consiliul districtual în iunie 2023.
"Nu evaluez nimic aici, dar, politicile care au fost aplicate, din motive ideologice, au fost complet supradimensionate. Pragmatismul lipseşte puţin în politica actuală", a adăugat el.