Potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ajutorul militar furnizat Ucrainei de Germania va fi diminuat la 4 miliarde de euro, faţă de 8 miliarde de euro anul în 2024.
Germania estimează că Ucraina îşi va putea finanţa nevoile militare cu ajutoarele oferite de UE şi SUA şi cu creditul de 50 de miliarde de dolari oferit de statele G7 şi garantat cu veniturile produse de activele ruseşti îngheţate în Occident în urma sancţiunilor impuse Rusiei. Washingtonul a insistat ca acest credit să fie acordat rapid, idee agreată de aliaţii europeni, astfel încât Ucraina să nu rişte să rămână fără fonduri anul viitor, dacă Trump redevine preşedinte.
Donald Trump l-a ales, luni, să-i fie vicepreşedinte, dacă câştigă alegerile, pe senatorul J.D. Vance, care se opune furnizării de ajutor militar Ucrainei.
Deşi Germania este, după SUA, a doua ţară în ordinea finanţatorilor ajutorului militar oferit Ucrainei după invazia rusă, ea este criticată pentru că nu atinge ţinta NATO de 2% din PIB pentru bugetul alocat apărării, dar a promis că va ajunge la această ţintă anul viitor, alocând armatei 75,3 miliarde de euro în proiectul de buget.
După decenii în care a neglijat investiţiile în sectorul apărării, Germania va trebui de acum înainte să cheltuie sume semnificative de asemenea pentru a-şi completa stocurile de arme şi mai ales de muniţii, diminuate considerabil în urma ajutorului oferit Ucrainei, acest ajutor incluzând şi trei sisteme antiaeriene americane Patriot.
Un procent de 40% dintre cetăţenii germani chestionaţi într-un sondaj în luna mai au sugerat reducerea finanţării destinate susţinerii Ucrainei în războiul cu Rusia, printre soluţiile pentru bugetul Germaniei, ţară unde o prevedere constituţională limitează marja de manevră a guvernului federal de se îndatora.