La termenul de luni al procesului, procurorul de şedinţă a solicitat judecătorului Ion Bogdan Tudoran reaudierea lui Gigi Becali ca martor, acesta fiind şi cel care a depus un denunţ în acest dosar.
Gigi Becali a mai fost chemat ca martor în proces la un termen din iulie 2014, însă el a refuzat atunci să jure pe Biblia din instanţă, susţinând că nu era ortodoxă.
Pe 15 februarie este programat să se desfăşoare şi ultimul termen în acest proces, în care Puiu Popoviciu a fost trimis în judecată, în decembrie 2012, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, precum şi pentru dare de mită.
În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată fostul şef al DGIPI Cornel Şerban, Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, Mihai Ion Florin Luican, fost prefect al municipiului Bucureşti, Gabriel Toader, secretar Prefectura Bucureşti, Ioan Todiraş, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, Lizeta Minea, secretar Primărie Sector 1 şi membru a subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, Gheorghe Petrulian, Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV Bucureşti, Petru Pitcovici, şef Divizie Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI şi Andrei Mihai Bejinaru.
Potrivit DNA, în perioada 2000 - 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.
"În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale", susţin procurorii.
Iniţial, Popoviciu, în înţelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.
Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.
"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitatea de Ştiinţe Agricole şi 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părţi a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii", mai spus procurorii.
Conform acestora, pentru a pune în aplicare înţelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAVS Bucureşti, prezentându-le date neadevărate şi impunând chiar modificarea Cartei Universităţii.
De asemenea, a susţinut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câştiga fonduri băneşti cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învăţământ, pentru asigurarea unor condiţii decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenţi, doctoranzi etc.
"Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menţionatul contract de asociere în participaţiune să fie conceput şi redactat de Popoviciu şi de avocaţii acestuia, fără să participe consilierul juridic şi economistul Universităţii. Contractul a fost semnat la USAVM Bucureşti în condiţii improprii de reprezentare a universităţii. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAVM, inculpaţii Alecu, Popoviciu şi Bejenaru au aportat dreptul de folosinţă asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafaţa de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosinţă, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate", se arată în rechizitoriu.
La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis ca îl va sprijini să obţină titlul de proprietate pe terenul aferent Fermei Băneasa, iar astfel, în condiţii nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului Bucureşti a eliberat titlul de proprietate pentru USAVM Bucureşti.
După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu în înţelegere cu Popoviciu a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deşi Hotărârea Senatului USAVM interzicea acest lucru.
În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată şi diferenţa până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiţii de subevaluare.
"Practic, în urma tuturor acestor activităţi, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare, iniţial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A. şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru", mai spun procurorii.
Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în numele statului român, solicitând revenirea terenului în suprafaţă de 224 ha în proprietatea publică a statului.