Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Goana după inspectori de resurse umane în plină explozie a șomajului

Goana după inspectori de resurse umane în plină explozie a șomajului

de Valentin Gros    |   

Starea de urgență a provocat o explozie a șomajului. Măsurile luate de guvernanți, pentru sprijinirea companiilor în dificultate și a lucrătorilor care nu mai au serviciu, se dovedesc neputincioase. Numărul celor rămași pe liber îl depășește cu mult pe cel al locurilor de muncă vacante. Programele de reconversie profesională cuprind foarte puține persoane și țintesc calificări fără prea mare căutare, pe primul loc în top situându-se postul de inspector de resurse umane (HR). Reprezentanții mediului de afaceri semnalează pericolul care amenință domeniile cu valoare adăugată ridicată.

 

Numărul contractelor individuale de muncă încetate a ajuns la 403.459, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS). Înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, România avea circa 350.000 de șomeri, astfel că la ora actuală, numărul total al șomerilor depășește 750.000. Această cifră este una minimală, pentru că nu ia în calcul persoanele neînregistrate în nicio evidență, multe dintre ele provenind din zona rurală.

Cele mai afectate domenii se arată comerțul cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (cu un total de 71.603 contracte individuale de muncă încetate din cauza pandemiei), industria prelucrătoare (71.300) și construcțiile (59.583).

 

Record negativ al ultimilor 5 ani

Acest fenomen nedorit intervine în condițiile în care numărul locurilor de muncă vacante se situează la o cotă scăzută, 41.800, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), pentru primul trimestru din 2020. O cifră atât de mică nu a mai fost întâlnită din trimestrul I al anului 2015. La acel moment, numărul posturilor neocupate crescuse de la 39.100 la peste 45.000. Ulterior a tot urcat, pe fondul acutizării crizei de personal, și a atins maxime de peste 60.000 în prima parte a lui 2019. În primele trei luni ale acestui an, nivelul a coborât cu 5.300 față de trimestrul anterior și cu 16.400 față de aceeași perioadă a anului trecut. Industria prelucrătoare concentrează 9.200 de joburi vacante, circa 22% din totalul la nivel național. De aici rezultă un paradox, acest sector de activitate, cu mare nevoie de forță de muncă, fiind și unul dintre cele mai lovite de pandemie. Numărul lucrătorilor din acest domeniu care au rămas fără serviciu este de aproape opt ori mai mare decât cel al locurilor de muncă libere.

 

Ce pregătește Guvernul

Programele de reconversie nu reușesc să facă față, numeric, avalanșei de angajați puși pe liber, și nici meseriile țintite nu par să răspundă cererii din piață. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va implementa în luna iunie 67 de programe gratuite de formare profesională, pentru un număr de 1.067 de persoane. Cele mai multe locuri disponibile se regăsesc pentru următoarele profesii: inspector sau referent de resurse umane (126 persoane), lucrător în comerț (76), operator introducere validare și prelucrare date (70), instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze (67), contabil (56), frizer (56), lucrător în structuri pentru construcții (56), manichiurist, pedichiurist (42), cofetar-patiser (39), comunicare în limba engleză (39). Observăm că industria prelucrătoare, care are valoare adăugată mare și contribuție importantă la creșterea Produsului Intern Brut (PIB), se vede neglijată în favoarea altor domenii, necesare vieții economice, dar mai puțin generatoare de creștere sustenabilă.

 

Cădere la jumătate față de 2019

Anul trecut pe vremea aceasta, ANOFM organiza de peste două ori mai multe programe de reconversie, iar numărul persoanelor chemate să se califice era, de asemenea, mai mult decât dublu comparativ cu cel de acum. În luna iunie 2019 au fost demarate 159 programe de formare profesională, pentru 2.714 persoane. Cele mai multe locuri disponibile vizau calificări precum: agent de securitate – 227 persoane; lucrător în comerț (163 de persoane); inspector (referent) resurse umane (156); operator introducere validare și prelucrare date (141); frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist (123); contabil (119); instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze (98); bucătar (77); sudor (62).

 

18 șomeri concurează pentru un job vacant și 702 șomeri își dispută un loc în programele de formare profesională

 

Pârvan (AOAR): Asistăm la dispariția industriei

„De ce să mai muncești în fabrică, din moment ce poți câștiga mult mai bine în administrație, și fără să îți bați capul cu norme, obligații de calitate, termene?”, întreabă retoric Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), comentând programele de reconversie profesională. „Dacă nu ne mai interesează industria, facem tot ce putem pentru ca ultimele urme de industrie să dispară. Așa gândesc cei aflați la conducerea țării de 30 de ani”, spune Pârvan, cu ironie amară. În viziunea acestuia, numai 10-20% din angajații ocupați în industria prelucrătoare beneficiază de salarii atractive, aceștia activând în producția de utilaje (rafinării, siderurgie, ciment). În schimb, în sectorul manufacturier (cablaje, textile etc.) „muncești mult și câștigi puțin”, arată oficialul AOAR.

Lucrătorii din activitățile productive câștigă mult mai puțin decât angajații din administrație

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri