Exasperat și el de inactivitatea administrațiilor locale, Guvernul trece la măsuri radicale. În cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va condamna România pentru poluare, amenda nu va fi plătită de la bugetul de stat, ci din bugetele primăriilor și consiliilor județene. Având în vedere că amenzile nu sunt deloc mici, măsura pe care o pregătește acum Executivul va lovi puternic în finanțele locale, dar acest lucru se va întoarce, în final, împotriva cetățenilor, care vor trebui astfel să plătească taxe și impozite mai mari pentru acoperirea găurilor din buget.
Potrivit prevederilor Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, atunci când un stat membru nu a luat măsurile necesare pe care le implică executarea unei hotărâri a CJUE, prin care s-a constatat o încălcare a dreptului Uniunii, Comisia Europeană poate propune Curții să impună sancțiuni financiare acestuia. Asta înseamnă atât plata unei sume forfetare minime, cât și plata unor penalități. Astfel că dacă CJUE va decide condamnarea României, va trebui să plătim o sumă forfetară minimă stabilită la 1.708.000 de euro, iar penalitățile vor fi între 1.830 de euro și 109.800 de euro pe zi de întârziere, scrie în expunerea de motive care însoțește proiectul unei ordonanțe de urgență pregătit de Ministerul Mediului. Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru nerespectarea de către România a dispozițiilor Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, țara noastră poate fi obligată la plata unor penalități pe zi de întârziere pentru încălcarea obligației de a lua măsurile necesare în vederea conformării hotărârii în cuantum de 29.781,3 euro pe zi de la data pronunțării deciziei şi până la adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a se conforma acesteia. De asemenea, România poate fi obligată la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro, înmulțit cu numărul zilelor care s-au scurs începând din ziua următoare pronunțării hotărârii CJUE. De asemenea, România ar putea fi obligată să achite și o sumă forfetară minimă de 1.643.000 de euro. În cazul deșeurilor, țara noastră are deja o condamnare la CJUE, dar pentru că nu a respectat decizia instanței, a ajuns din nou în fața tribunalului european cu sediul la Luxemburg.
Cum arată situația acum
Cele mai mari probleme se înregistrează în București, unde Primăria Generală a Capitalei este complet depășită de amploarea fenomenului de poluare. România a fost condamnată de CJUE prin hotărârea din 30 aprilie 2020 pentru depășire sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru microparticule (PM10) în zona București. Pe de altă parte, în data de 14 mai 2020, Comisia Europeană a deschis o altă procedură de infringement, care se referă la constatarea neîndeplinirii obligațiilor ce revin României în ceea ce privește calitatea aerului înconjurător, vizate fiind emisiile mari de dioxid de azot.
De asemenea, România avea obligația să închidă toate cele 68 de depozite de deșeuri neconforme, dar nu a reușit să facă acest lucru nici astăzi. Pentru încălcarea obligațiilor asumate odată cu integrarea în UE, în luna februarie a anului trecut am ajuns din nou în fața CJUE, pentru că nu am respectat o decizie a Curții prin care în 2018 fuseserăm condamnați pentru nerespectarea legislației comunitare în domeniul deșeurilor. Totuși, la vremea respectivă, condamnarea nu a fost însoțită și de o sancțiune financiară.
Conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, primarii, președinții de consilii județene, consiliile județene, prin aparatele proprii de specialitate, sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București au atribuţii şi responsabilităţi privind elaborarea și aprobarea planurilor de calitate a aerului. Același lucru este valabil și în cazul deșeurilor, obligațiile autorităților locale fiind impuse prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021.