Jurnalul.ro Special România își dezgroapă combinatele petrochimice. Înainte de 1989 aveam 11 combinate de îngrășăminte chimice

România își dezgroapă combinatele petrochimice. Înainte de 1989 aveam 11 combinate de îngrășăminte chimice

de Adrian Stoica    |   

După ce au fost falimentate rând pe rând începând cu 1990, Guvernul vrea să readucă la viață marile combinate petrochimice. Pentru unele dintre ele decizia vine mult prea târziu, pentru că au dispărut de mult în negura tranziției, dar alte au șansă să vie revitalizate, dacă vor fi găsiți și banii necesari. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că a mandatat compania Romgaz, dar și alte societăți din sistemul energetic controlate de statul român, „să preia, să contribuie şi să revigoreze marile combinate în petrochimia românească”. Din perspectiva intrării în exploatare a zăcămintelor de gaze localizate în perimetrul Deep Neptun din Marea Neagră, România își va dubla producția de gaze din 2027, ceea ce îi va permite să-și asigure materia primă pentru funcționarea combinatelor petrochimice.

În urmă cu 30 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice, care produceau 2,5 milioane de tone. Astăzi mai funcționează doar două mari unități, Combinatul Azomureș și Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari (astăzi Combinatul CiCh Năvodari), iar România s-a transformat într-un importator de îngrășăminte. Deși cererea este foarte mare, iar prețurile au luat-o razna în Uniunea Europeană după declanșarea războiului din Ucraina, România continuă să țină lacătele pe aceste combinate, importând inclusiv din Rusia aceste produse. În timp ce investițiile în această industrie vitală agriculturii de astăzi lipsesc, România a importat în prima jumătate a acestui an 659.000 de tone de îngrășăminte din țări precum Egipt, Turcia, Algeria, Israel, China, Laos, Ucraina, Moldova, Norvegia și, nu în ultimul rând, din Federația Rusă, arată datele Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene.

Imperiul Interagro, vândut la ofertă

Combinatele de îngrășăminte chimice Donau Chem din Turnu Măgurele și Ga Pro Co, din județul Neamț, din portofoliul grupului Interagro, deținut de Ioan Niculae vor fi scoase din nou la vânzare. După mai multe licitații eșuate, de data aceasta procedura de vânzare se va desfășura prin negociere directă. În urma evaluărilor economico-financiare, Donau Chem va avea un preț de pornire de 89.448.120 de lei, iar Ga Pro Co, de 70.934.459 de lei, la care se adaugă TVA. Cele două combinate dispun de instalații de uree, amoniac, acid azotic, azotat de amoniu/nitrocalcar și îngrășăminte lichide. Patrimoniul mai include mijloace de transport auto și feroviar - locomotive, vagoane, autoturisme, autoutilitare, autospeciale, tractoare etc.

Grupul INTERAGRO deținea, între altele, șase combinate pentru producția de îngrășăminte chimice. Odată cu intrarea în faliment a grupului, toate au fost închise. Ulterior ele au fost scoase la vânzare pentru a fi plătiți creditorii, dintre care cel mai mare este ANAF.

Combinatului de fire și fibre Săvinești, distrus

Începuturile platformei industriale Săvinești se leagă de numele fostului președinte comunist al României Gheorghe Gheorgiu Dej. La sfârșitul anilor 1970 aici munceau circa 40.000 de oameni. Produsele combinatului erau vândute peste tot în lume, iar unele tehnologii folosite erau importate chiar din Occident. După 1990, combinatul a fost spart în mai multe societăți comerciale, care au încercat fiecare să se descurce cum pot. Printre acestea se numără și cea al cărei obiect de activitate era producerea îngrășămintelor chimice (Ga-Pro-Co Chemicals Săvinești, care va fi scoasă din nou la vânzare). Deși povestea Combinatul Chimic de la Săvinești ar fi putut fi una de succes, astăzi am ajuns să importăm pe bani grei ceea ce altădată produceam aici.

Un alt mare combinat chimic a fost Doljchim, înființat în 1961. Acesta avea ca obiect de activitate producerea îngrășămintelor chimice, fiind cumpărat de compania OMV din Austria, odată cu achiziționarea Petrom (devenită ulterior OMV Petrom) în anul 1998. După mai puțin de doi ani, combinatul era închis.

Sofert Bacău a lăsat în urmă 6 mil. tone de deșeuri

Combinatul chimic Sofert Bacău (devenit ulterior Amurco și deținut de Ioan Niculae) a intrat în insolvență în 2005, iar un an mai târziu - în faliment, din cauza datoriilor. După mai multe încercări de a ține în viață combinatul, într-un final el a fost închis, iar în urma lui au rămas 6 milioane de tone de deșeuri încadrate în categoria celor cu potențial radioactiv, sarcina de a scăpa de aceste deșeuri revenindu-i acum statului român. La sfârșitul anului trecut, România era condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la plata a 600 de euro pe zi până când va lichida această bombă ecologică. „875.000 de euro ar avea de plătit statul român sub formă de amenzi către Uniunea Europeană dacă va închide depozitul de reziduuri industriale de la Sofert Bacău în perioada 2024-2027, dar în cazul în care nu va respecta termenul-limită asumat suma plătită va crește”, declara ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Trei combinate din imperiul Interagro și-au găsit cumpărător

În septembrie 2023, combinatul Amurco era vândut, după ani de încercări eșuate, către societatea Nitramonia, contra sumei de 3 milioane de euro. Era cel de-al treilea combinat din fostul imperiu al lui Ioan Niculae care intra în proprietatea omului de afaceri băcăuan Eusebiu Guțu. El a preluat în primăvara anului 2021 combinatul Chemgas din Slobozia pentru 25 de milioane de euro, după care în 2023 mai cumpăra activele fostului combinat chimic Nitroporos din Făgăraş, aflat în faliment, cu 8,2 milioane de euro.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri