Jurnalul.ro Ştiri Politică Guvernul a restrâns dreptul la educație prin încălcarea legislației UE și a Constituției

Guvernul a restrâns dreptul la educație prin încălcarea legislației UE și a Constituției

de Ion Alexandru    |   

Școlile se redeschid, în scenariile “semaforului”, stabilite de Guvern, după un an în care actul de învățământ general obligatoriu a fost grav afectat de măsurile luate de Guvernul Orban în 2020.

Închiderea școlilor, în luna martie, apoi redeschiderea, pentru o perioadă scurtă de timp, în toamnă, pentru ca, în cele din urmă, să se închidă la loc, reprezintă, în opinia avocatului Daniel Ionașcu, președinte executiv al PPUSL, o încălcare a drepturilor constituționale ale elevilor. Surpriza de proporții dezvăluită de avocatul Ionașcu este aceea că această restrângere a fost făcută de Executiv, în ciuda faptului că, în luna martie a anului trecut, Secretariatul General al Consiliului Europei a respins categoric notificarea Guvernului României, prin care s-a dorit activarea articolului 15 din Convenția CEDO, referitoare la suspendarea parțială a exercițiului unor drepturi și libertăți, pentru a lupta cu pandemia. Deși forul european s-a opus, în facto, prin cele două decrete prezidențiale care au guvernat starea de urgență, precum și prin succesiunea de hotărâri de Guvern sau hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență adoptate, începând cu luna mai a anului trecut, a devenit un fapt obișnuit în România pandemică.

 

Legat de situația în care se află actul de învățământ, afectat de pandemie, avocatul Daniel Ionașcu atrage atenția că se pune problema dacă este sau nu discriminare cu privire la modul în care au fost închise școlile sau în legătură cu modul în care se redeschid școlile. “Suntem într-o țară, România, care face parte din structura europeană. Convenția cu Europa are putere de lege, peste legile interne. Constituția arată că legea europeană este prioritară. În mod evident, România este parte a Europei, prin Tratatul de Aderare. Aici, se arată că, pentru situații de excepție, se poate activa articolul 15 din Convenția CEDO, în sensul în care, fără acest lucru, nu ar putea să se reintre în starea de normalitate. Însă, pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie sesizat Secretariatul General al Consiliului Europei și informat acest for în raport cu starea de forță majoră de necesitate, astfel încât această derogare de la respectarea unor drepturi fundamentale să fie controlată de Europa”, a declarat, pentru “Jurnalul”, liderul umanist.

În acest context, România nu a făcut decât o notificare, în luna martie a anului trecut, dar nu a supus cu nimic controlului Consiliului Europei măsurile de restricție și nici nu a răspuns de ce, în România, situația este diferită față de restul Uniunii Europene. Ei bine, răspunsul Consiliului Europei a venit prompt, la finalul lunii martie a anului 2020, României respingându-i-se notificarea. În sensul că nu se poate deroba prin legi interne de la protocolul european.

Dreptul la educație, consacrat în Constituție

 

Conform lui Daniel Ionașcu, “drepturile omului, din perspectivă comunitară, în România nu au fost niciodată revocate. Constituția României, pe de altă parte, la articolul 53, arată că drepturile și libertățile pot fi suspendate, în parte, și doar pe durată limitată, numai prin lege. Unul dintre aceste drepturi garantate și protejate de Constituție este dreptul la educație. Articolul 73 din Constituție, care reglementează categoriile de legi, arată la alineatul 3 că în această situație se regăsesc regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă, respectiv organizarea generală a învăţământului”.

 

Statul este responsabil

 

Astfel încât, subliniază avocatul, din această perspectivă semnatarii deciziilor care au restrâns dreptul la învățătură, în ultimul an de zile, al elevilor din România, se află în perimetrul infracțional. Conform articolului 32 din Constituție, care prevede că “dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare” arată că măsura restrângerii acestui drept trebuie să fie nediscriminatorie. Prin închiderea școlilor, impunerea învățământului on-line, redeschiderea școlilor, pentru ca, apoi, să fie iar închise sau prin scenariile “roșu”, “galben”, “verde” în care pot funcționa unitățile de învățământ din cadrul învățământului general obligatoriu se atacă esența dreptului la educație. Lucru care poate constitui inclusiv faptă de natură penală.

În Codul penal, avem articolul 38, la capitolul “Infracțiuni contra familiei”, care se referă la împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu și care arată că “fapta părintelui sau persoanei căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică, prin orice mijloace, să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă”. “În acest caz, statul este persoana de drept public responsabilă din punct de vedere constituțional. Se pune, astfel, întrebarea în ce măsură cetățeanul ar putea să-și apere drepturile din perspectivă comunitară. Europa este o unitate de 27 de state părți, cetățeanul ar putea da statul în judecată”, a adăugat Daniel Ionașcu.

 

Măsuri instituite fără drept

 

Articolul 15 din Convenția CEDO, pe care România a încercat să-l activeze oficial în primăvara anului trecut, arată că “în caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional. (…) Orice Înaltă Parte Contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze Secretarul General al Consiliului Europei şi asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare şi dispoziţiile Convenţiei devin din nou deplin”. Din această perspectivă, subliniază președintele Executiv al PPUSL, Daniel Ionașcu, România, fără drept, respingându-i-se cererea, aplică restrângeri de drepturi, inclusiv în privința dreptului la învățământ, în mod discriminatoriu.

 

PPUSL vrea legiferarea răspunderii politice pentru încălcarea Constituției

 

Avocatul Daniel Ionașcu a declarat, în exclusivitate pentru “Jurnalul”, că, în calitatea sa de președinte executiv al Partidului Puterii Umaniste (Social Liberal) va convoca, nu mai târziu decât astăzi, o ședință a conducerii formațiunii în vederea supunerii spre aprobare a unei inițiative legislative care să fie înaintată spre consultare publică. Această inițiativă legislativă vizează răspunderea politică pentru încălcarea Constituției și a tratatelor internaționale. “Orice persoană care decide măsuri împotriva normelor constituționale trebuie să răspundă. Răspunderea poate fi și de ordin penal, care poate fi, de asemenea, considerată ca grup infracțional, dacă sunt mai multe persoane care participă la această decizie, precum și o răspundere din punct de vedere administrativ. Iar persoana sau persoanele vinovate să răspundă inclusiv cu funcția, pentru că editează prin alte forme decât cele constituționale, restrângeri de drepturi și de libertăți fundamentale ale oamenilor”, a conchis avocatul Daniel Ionașcu.

 

Absurdități pe bandă rulantă inițiate de Guvern în privința școlilor

 

Debandadă totală cu restricții pentru București și alte orașe importante din România, aplicate în toamna anului trecut. La începutul lunii octombrie, spre exemplu,  cea mai controversată măsură “anti-Covid”, la nivelul Capitalei a fost instituită obligativitatea purtării măștii de protecție, pentru orice persoană cu vârsta mai mare de 5 ani, în spațiile publice deschise, pe o rază de 100 de metri de orice unitate de învățământ, în intervalul orar 7.45 – 21.15, de luni până vineri. Ulterior, Comitetul pentru Situații de Urgență Municipal a revenit asupra acestei decizii, reducând distanța la 50 de metri. Iar Primăria Capitalei și primăriile de sector aveau obligația, conform acestei hotărâri, să delimiteze și să marcheze fiecare cale de acces (bulevarde, străzi, alei), printr-un semn distinctiv. După care lucrurile s-au finalizat cu impunerea măștii peste tot în aer liber.

O altă măsură aberantă, la care s-a renunțat, a constituit-o Anexa nr. 3 la draftul de Ordin al ministrului Sănătății cu privire la măsurile de prevenire a infectării cu virusul SARS-CoV-2, odată cu începerea noului an școlar, în septembrie 2020. Această anexă prezenta o declarație pe propria răspundere, pe care părinții elevilor trebuiau să o completeze, cu nume, prenume, date personale, în care să declare, sub sancțiunea prevăzută de articolul 292 Cod Penal, că în ultimele 14 zile copii lor nu au prezentat simptome specifice unei afecțiuni cu potențial infecțios, cum ar fi febră, tuse, dureri de cap, dureri în gât, dificultăți de respirație, diaree, vărsături, rinoree și „etc.” – adică practic orice simptome. De asemenea, părinții trebuiau să declare dacă minorul a fost diagnosticat cu COVID-19 și dacă a intrat în contact direct cu o persoană testată pozitiv pentru această afecțiune.

Acest gen de declarații pe propria răspundere nu este singular. În octombrie, Ministerul Educației a transmis școlilor două declarații pe propria răspundere, pe care să le semneze părinții, elevii și profesorii. În acele formulare, atât cadrele didactice, cât și elevii și părinții „se obligau” să nu înregistreze sau distribuie orele online și să ia toate măsurile pentru a preveni astfel de acțiuni. Declarația pentru elevi și părinți invoca două articole din Legea Educației și Ordinul 5545/2020 al ministrului Educației, precum și Codul Penal.

Acum, odată cu redeschiderea școlilor, se impune o nouă declarație. Ideea îi aparține ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, și se numește “consimţământul părinţilor pentru testarea antigen a elevilor care prezintă simptome asociate cu boala COVID-19”.

Reprezentantul părinților: „Copiii vor deconta!”

 

Toate aceste bâlbe și aberații, măsuri luate autorități pe genunchi, de-a valma, fără a se asigura că toți copiii au acces la educație, vor fi plătite, într-un final, de generațiile următoare, și în special de copiii din mediul rural.    

„Copiii plătesc! Copiii vor deconta! Eu am scris asta și pe rețelele de socializare: «Nu vreți școală? Bine! Atunci, să așteptăm decontul!» Avem 44% analfabeți funcțional, iar învățământul online este departe de ceea ce noi de dorim, cu mici excepții, cu acele școli de top, în care profesorii își fac lecțiile. Cei care pierd sunt cei care pierdeau și înainte: cei care învățau în mediul rural și nu aveau o resursă umană calificată, sunt cei care fac parte din familii care nu sunt responsabile și care nu au grijă de propriii copii și nu vin în sprijinul lor – ba, din contră, când vin de la școală, îi trimit la muncile câmpului, îi trimit cu animalele, iar o parte dintre ei, săracii, pun capul pe pernă nemâncați”, avertizează Iulian Cristache (FOTO), președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți (FNAP).

Potrivit acestuia, experții internaționali estimează că omenirea va avea de tras cu acest virus încă 7 ani, iar blocarea anilor școlari nu este o variantă de luat în calcul, cum nu este nici menținerea cursurilor doar în sistem online. „Eu sunt pro-școală, fără discuție! Dar, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că există temeri, că există virus”, ne-a mai spus Cristache. 

„Din păcate, societatea românească nu este capabilă să gestioneze o astfel de situație, în acest context pandemic. Nu suntem pregătiți sub nicio formă”, subliniază Iulian Cristache, președinte FNAP. (M.C.)

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri