Este vorba şi de utilizarea fondurilor europene şi de ajutoare de stat astfel încât să se ajungă la această sumă, dar cea mai mare parte din ea va fi formată din garanţii de stat, a explicat pentru ZF Tănase Stamule, profesor universitar de economie şi unul dintre artizanii programului economic al noii guvernări.
„Este vorba de garanţii de stat, nu numai de cash. Sumele se garantează, iar creditele sunt acordate în urma unei analize din partea băncilor. Statul plăteşte numai dacă aceste credite nu sunt rambursate. Nu este vorba de o infuzie de cash de la stat, ci este vorba de o infuzie din sistemul bancar, susţinută de stat. Pentru aceasta trebuie să mergem la Comisia Europeană“, a spus Tănase Stamule.
Practic, sistemul de garanţii de stat presupune ca o companie să acceseze de la o bancă un credit pentru investiţii şi dacă banca îl aprobă, poate beneficia de garanţia statului, adică guvernul să plătească în cazul în care compania nu va mai plăti. În România programul se numeşte IMM Invest.
Spre comparaţie cu cele 50 mld. euro care ar urma să fie alocate pentru un an şi jumătate, prin IMM Invest s-au acordat 3,4 mld. euro în ultimii trei ani, iar în 2023 băncile preconizează finanţări de 4,4 mld. euro, conform datelor de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). De asemenea, în ultimii opt ani, ajutoarele de stat acordate de guvern prin diferite scheme de sprijin au fost de circa 2 mld. euro, potrivit cifrelor agregate de Iulian Sorescu de la Noerr, firmă de consultanţă pentru ajutoare de stat.
Garanţiile de stat au fost instrumentul preferat al guvernelor în pandemie pentru a susţine activitatea economică. Unul dintre avantajele acestui sistem este că banii care sunt garantaţi de stat nu ajung la datoria publică, aşa cum este ea calculată de Comisia Europeană. De asemenea, analiza viabilităţii proiectelor este făcută de bănci. În România principalul program de garanţii de stat pentru investiţii private a fost IMM Invest, cu toate ramificaţiile sale.
De asemenea, Ministerul Economiei, condus atunci de Florin Spătaru, a anunţat o schemă de ajutor de stat şi pentru marii consumatori industriali, în cea mai mare parte fiind vorba de industria metalurgică şi chimică, în valoare de 1 mld. euro.
(sursa: Mediafax)