De-a lungul anilor au existat mai multe inițiative guvernamentale prin care s-a încercat stimularea apetitului pentru citit în rândul tinerei generații, dar singura reușită i-a aparținut Guvernului Ponta, care a redus TVA-ul de la 9% la 5% pentru cărți. Ultima încercare pentru a stimula cititul și, inclusiv, creșterea pieței de carte, i-a aparținut deputatului PNL Ovidiu Raețchi, care reușea, în octombrie 2019, să treacă prin Senat un proiect de lege prin care propunea înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie. Proiectul nu se mai bucură însă acum și de susținerea Guvernului Cîțu, care a emis un aviz negativ la începutul lunii martie a acestui an, iar majoritatea parlamentară a încercat în aprilie să trântească proiectul în Camera Deputaților.
Toate acestea se întâmplă în țara în care s-au închis mii de biblioteci după Revoluție, dar în care politicienii și-au făcut un titlu de glorie declarând 2019 „Anul cititului”. Își mai aduce aminte oare cineva de programul demarat atunci și intitulat „România citește”? Cu siguranță, nu. Dar ce mai contează acest amănunt?! Politicienii și-au făcut treaba, au dat legea, și-au umflat piepturile în fața electoratului, au dat bine în poză, după care s-au întors la jocurilor lor politicianiste, mai ales că se apropiau și alegerile. Proiectul de lege pentru înființarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie a ajuns, la începutul lunii februarie a acestui an, și la Camera Deputaților, care este for decizional.
Ce propune proiectul
În esență, inițiativa propune constituirea acestui fond cu ajutorul unei finanțări anuale de la bugetul de stat în valoare de 600.000 de euro. Efortul financiar al statului nu este însă prea mare, pentru că fondul ar urma să funcționeze pe o perioadă limitată, de numai trei ani. Din el ar urma să se acorde finanțări de până la 30.000 de euro pentru antreprenorii care doresc să înființeze astfel de biblioteci, în condițiile în care contribuția lor trebuie să fie de 10.000 de euro. Aceștia vor fi obligați să țină în funcțiune bibliotecile pe o perioadă de minimum trei ani, să asigure un fond de carte de minimum 2.000 de volume și să organizeze cel puțin trei evenimente culturale lunar. Câștigătorii finanțărilor vor fi aleși de Administrația Fondului Cultural Național, pe baza analizei dosarelor depuse.
Statisticile Institutului Național de Statistică ne înfățișează un adevărat dezastru. De la 2.943 de biblioteci care funcționau în 2007, în 2017 mai supraviețuiseră 2.266.
„Scopul şi destinaţia acestora (a banilor - n.red.) sunt clar definite în actul normativ, ca fiind de natură educaţional-culturală. Şi cred că noi, Parlamentul României, care suntem principalul for legiuitor în această ţară şi reprezentăm suveranitatea poporului, am face bine să susţinem o astfel de lege, deoarece, fără cultură, fără educaţie şi fără bun-simţ şi bună-cuviinţă, o societate nu poate merge nicăieri şi este destinată autodistrugerii”.
Andrei Daniel Gheorghe, deputat PNL, susținător al proiectului
Comisia pentru buget propune respingerea
La votul final din Camera Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe, bănci, sesizată în fond, propunea, pe 13 aprilie anul acesta, respingerea proiectului, invocând faptul că sprijinul financiar preconizat „constituie o măsură de natura ajutorului de stat, prin urmare nu poate fi pusă în aplicare decât după elaborarea unei scheme de ajutor de stat, conform Regulamentului european, iar finanţarea poate fi acordată numai după parcurgerea procedurilor naţionale în domeniul ajutoarelor de stat” . Totuși, deși cei mai mulți dintre liberali au votat pentru respingerea propriului proiect, deputații PSD au reușit să blocheze respingerea proiectului, retrimițându-l la Comisia pentru buget, unde să fie operate unele modificări, după care va reveni în plen, pentru votul final. Poate atunci cu mai multe șanse.
În aprilie 2019, Consiliul Economic și Social dădea aviz favorabil proiectului, iar o lună mai târziu, același aviz îl dădea și Consiliul Legislativ.
Doar 300 de biblioteci
Deputatul PNL își motiva inițiativa legislativă prin statisticile care arată că în România mai sunt doar 300 de librării, iar în multe orașe nu funcționează niciuna. La vremea respectivă, Raețchi își denumea proiectul „Legea Librăriei din Teleorman”, cu trimitere la faptul că în Alexandria, orașul de reședință al județului Teleorman nu exista nicio librărie.
Orban se bagă și el în seamă. Anulează programul „Merg la școală”
În 2019, în perioada Guvernului Orban, Ministerul Educației a retras din dezbaterea publică un proiect de hotărâre privind programul „Merg la școală”, prin care se alocau 250 de lei sub formă de vouchere pentru fiecare elev din ciclurile primar, gimnazial, profesional și liceal. Banii urmau să fie oferiți pentru ca părinții să le poată cumpăra elevilor echipament sportiv, carte şcolară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare) şi rechizite. Retragerea proiectului s-a făcut după ce Ministerul Finanțelor a decis să taie cele 593 de milioane de lei, alocate acestui program, din bugetul Ministerului Educației la rectificarea bugetară din toamna anului 2019.