Executivul condus de Florin Cîțu a demarat în forță, anunțând măsuri nepopulare. Unele dintre acestea, precum înghețarea veniturilor personalului bugetar, erau de așteptat, după un an în care tot greul crizei COVID-19 a căzut pe umerii privaților. Altele, precum cele privind salariul minim, pensiile sau alocațiile pentru copii, lasă loc la controverse. Marea problemă ține mai puțin de oportunitatea deciziilor, și mai mult de aspectul moral, pentru că în campania electorală, partidele care au preluat frâiele la Palatul Victoria nu au suflat un cuvânt despre o posibilă austeritate. Analiștii chestionați de Jurnalul spun ce ar trebui să facă noii guvernanți în următorii ani.
Program așteptat la Bruxelles
Pe primul loc se situează programul pe care Guvernul trebuie să îl pună la punct și să îl înainteze Comisiei Europene pentru atragerea faimoaselor 80 de miliarde de euro. De departe aceasta este cea mai importantă măsură. În al doilea rând, noul Executiv va trebui să clarifice situația bugetară, să prezinte bugetul pe 2021, cu cheltuieli și venituri. Anul viitor vor exista tensiuni foarte mari, obligațiile bugetare vor rămâne sus, dar cel puțin în prima parte a anului, veniturile nu vor crește. Totodată, va începe distribuirea de vaccinuri, iar aici avem nevoie de o bună gestionare, așa cum avem nevoie de o bună gestionare a revenirii la o viață economică normală.
Aurelian Dochia, doctor în Economie
Scăderile de taxe, excluse
- Principala problemă a României o reprezintă deficitul bugetar. Aici trebuie să își concentreze Guvernul eforturile, să țină sub control acest indicator, de care depinde ratingul de țară. Probabil vom încheia 2020 pe la 9-10%, iar în 2021 ne vom înscrie pe un trend descendent, astfel încât un nivel de 6% va fi unul bun, un nivel la care Comisia Europeană se va arăta mai îngăduitoare. Dar să nu uităm că Executivul de la Bruxelles vrea să vadă o scădere. Ținta ar fi ca în patru ani, până când se va termina cu criza COVID-19 și cu consecințele ei, să coborâm sub 3%. Aceasta ar însemna, desigur, o creștere a datoriei publice pe la 50-55%, sperăm că nu mai mult.
- Încurajarea economiei, atragerea de bani europeni, în condițiile în care, să fim realiști, nu ne putem aștepta la scăderi de taxe.
- Investiții în infrastructură, dar și în transport, sănătate și educație.
Adrian Codirlașu, vicepreședintele organizației profesioniștilor în investiții CFA România
Două variante de acțiune
Urgența principală pentru noul Guvern o reprezintă adoptarea bugetului de stat. În funcție de modul cum va arăta bugetul, vom ști dacă avem bani pentru majorarea salariilor și pensiilor, dar și pentru investiții. Nivelul de taxare și colectare actual nu permite un buget care să finanțeze și investițiile, dar și salariile, pensiile, asistența socială, sănătatea, educația. La un deficit rezonabil, de 5-7% din PIB pe 2021, trebuie să renunțăm la ceva, la unele dintre aceste cheltuieli. Alternativa ar fi să mergem pe un deficit mare, finanțat din împrumuturi, astfel încât să rămână bani și pentru investiții. Decizia în acest sens ține de filosofia bugetară pe care și-o va asuma Executivul.
Adrian Bența, consultant fiscal, auditor financiar
Ajutor pentru firmele afectate
Primordial este să avem un buget votat în Parlament. Deocamdată nu avem unul foarte clar, bine pregătit. Pe de altă parte, la sfârșitul lui 2020, au avut loc schimbări semnificative la Codul Fiscal. Trebuie adoptate urgent norme de aplicare, astfel încât mediul de afaceri să știe ce taxe plătește. Această problemă a devenit una deosebit de importantă în contextul pandemiei. În al treilea rând, avem nevoie de un set de măsuri suplimentare pentru sectoarele economice afectate de criza COVID-19, în special HoReCa și organizarea de spectacole și evenimente.
Dan Schwartz, managing partner la RSM România, companie de audit
Misiune imposibilă: reformele amânate
În 2021, Guvernul va avea o misiune cu adevărat imposibilă – să pună în practică reformele amânate în ultimii ani. În condițiile în care plata salariilor și a pensiilor a ajuns să depășească nivelul încasărilor fiscale, Cîțu va trebui să taie în carne vie, altfel va continua să se împrumute, la dobânzi din ce în ce mai mari. În esență, va trebui, pe de o parte, să reducă aparatul bugetar – cel mai mare raportat la numărul de locuitori din UE. Pe de altă parte, să adune mai mulți bani din economie, în principal din zona economiei subterane, care a ajuns să reprezinte 30% din PIB (peste 60-65 miliarde de euro). Va trebui ca toate facturile să fie emise din sistemul ANAF, astfel încât toate plățile din economie să fie monitorizate. Va fi nevoie, bineînțeles, ca toate bazele de date să fie interconectate, de la cele ale ANAF la primării și alte instituții publice.
Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță fiscală Frames