Hamas, care guvernează de facto în Fâşia Gaza din 2007, a declarat că Israelul a stabilit "noi condiţii şi cerinţe" ce reprezintă un pas înapoi faţă de propunerea iniţială, prezentată la sfârşitul lunii mai de Statele Unite şi aprobată ulterior de Consiliul de Securitate al ONU.
Duminică, o sursă egipteană de securitate a dat asigurări că delegaţia israeliană, condusă de şeful serviciilor de informaţii externe (MOSAD), David Barnea, a inclus printre amendamentele sale "examinarea persoanelor strămutate la întoarcerea lor în nordul Gazei, când începe încetarea focului".
Potrivit acestei surse, Israelul refuză să abandoneze partea palestiniană a punctului de trecere a frontierei de la Rafah, un aspect respins de mediatori - Statele Unite, Qatar şi, mai ales, Egipt.
La începutul lunii iulie, premierul Netanyahu şi-a stabilit "liniile roşii" pentru acordul de încetare a focului, printre care se număra şi prevenirea contrabandei cu arme din Egipt în Fâşia Gaza, lucru care a generat tensiuni între părţi în dezbaterea gestionării punctului de trecere a frontierei de la Rafah, închis încă de la începutul lunii mai şi aflat sub control israelian.
Întâlnirea de la Roma vine într-un moment de presiune asupra Israelului din partea principalului său aliat, Statele Unite, după ce vicepreşedinta şi viitoarea candidată democrată la preşedinţie, Kamala Harris, a declarat joi, după întâlnirea cu premierul Israelului, că este timpul să se pună capăt războiului în Fâşia Gaza cu un acord de încetare a focului care să includă eliberarea ostaticilor.
Din cele 251 de persoane pe care Hamas le-a răpit în atacul din 7 octombrie care a declanşat războiul, 111 prizonieri continuă să se afle în enclavă, cel puţin 39 dintre ei fiind morţi, conform Israelului, sau peste 70, conform Hamas.
De la declanşarea războiul, Israelul şi Hamas au ajuns la un acord de armistiţiu de o săptămână doar la sfârşitul lunii noiembrie, care a permis eliberarea a 105 ostatici în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni. AGERPRES