În trecut, ziua de 6 decembrie era încărcată de obiceiuri magice, ritualuri de protecție și semne care anunțau vremea, norocul și bunăstarea din anul ce urma.
Astăzi, majoritatea oamenilor cunosc doar tradiția ghetuțelor lustruite, însă în folclorul românesc existau mult mai multe obiceiuri fascinante, despre care merită să ne amintim.
1. „Ai grijă să dai zăpada jos de pe pomi” – ritualul protecției peste iarnă
În unele zone ale țării, de Sfântul Nicolae se scuturau pomii din gospodărie pentru a-i „trezi” și pentru a-i proteja de ger.
Se credea că, dacă pomii nu sunt scuturați, vor îngheța sau vor rodi mai puțin în anul următor.
Acest ritual marca începutul iernii și avea rolul de a aduce fertilitate și belșug în grădină.
2. Ramura de măr pusă în apă – semn al norocului pentru anul viitor
Tradiția spune că, dacă în seara de 5 decembrie pui în apă o creangă de măr și aceasta înflorește până la Crăciun sau Anul Nou, vei avea un an norocos, cu împliniri și sănătate.
Înflorirea crenguței era considerată un semn divin, iar fetele nemăritate o foloseau ca oracol al iubirii.
3. Ziua în care „se bat dracii” — lupta simbolică dintre lumină și întuneric
În mitologia populară, se credea că Sfântul Nicolae este protectorul luminii și învingătorul duhurilor rele.
În noaptea de 5 spre 6 decembrie, forțele întunericului erau alungate, iar oamenii făceau zgomot, aprindeau focuri sau tămâiau gospodăria pentru curățare spirituală.
Această tradiție marca începutul sezonului luminos și protecția asupra casei.
4. Moș Nicolae „deschide iarna” și își scutură barba
O credință populară spune că în ajunul sărbătorii începe iarna adevărată, deoarece Sfântul Nicolae „își scutură barba”, iar de aici vin primele ninsori serioase.
Dacă ninge în noaptea de 5 spre 6 decembrie, se zice că:
-
Moș Nicolae este aproape,
-
a venit iarna,
-
urmează o perioadă prosperă.
5. Fetele își puneau sub pernă lucruri simbolice pentru a-și visa ursitul
Un obicei vechi spune că tinerele puneau sub pernă:
-
busuioc,
-
o batistă curată,
-
sau o ramură de măr.
Dacă visau un băiat care le dădea un dar, înseamnă că se apropia momentul unei logodne sau întâlnirea unei iubiri noi.
6. Semne pentru vreme: „Cum e Sfântul Nicolae, așa va fi toată iarna”
Oamenii priveau foarte atent vremea în ziua de 6 decembrie, considerată „oglinda iernii”.
Se credea că:
-
dacă e frig și ninge, iarna va fi bogată în zăpadă,
-
dacă e cald, iarna va fi blândă,
-
dacă bate vântul, urmează schimbări bruște de vreme.
Tradiția era importantă pentru agricultori și păstori, care își planificau munca în funcție de aceste semne.
7. Ofrande pentru săraci – adevărata esență a sărbătorii
Cel mai important obicei, acum aproape uitat: dăruirea în secret.
În trecut, oamenii lăsau:
-
alimente,
-
haine,
-
dulciuri sau jucării,
la ușa celor nevoiași, fără să fie văzuți.
Acest gest reproducea modelul Sfântului Nicolae, care oferea ajutor în taină, fără a căuta recunoaștere.
Este una dintre cele mai frumoase tradiții românești, dar astăzi se practică rar.
O tradiție cu sens: Sfântul Nicolae este începutul luminii
Ziua de 6 decembrie deschide oficial perioada sărbătorilor de iarnă.
Este o zi a:
-
generozității,
-
protecției,
-
norocului,
-
curățării spirituale,
-
speranței.
De aceea, redescoperirea tradițiilor vechi nu este doar o lecție de folclor, ci o modalitate de a ne reconecta cu un timp în care simbolurile aveau putere reală.


