Prima amenințare era impactul pandemiei de COVID-19, care înghețase lanțurile de aprovizionare și pusese frână creșterii economice. De pandemie nu am scăpat încă: potrivit unui studiu al Universității din Hong Kong, citat de presă, ieşirea bruscă a Chinei din programul „zero-COVID” ar putea duce la aproape un milion de decese, pe măsură ce virusul pătrunde în profunzimea acestei țări. Impactul economic al pandemiei este încă prezent în piețele de producție din toată lumea, în valoarea produselor și în distribuția lor în piețele de desfacere ale lumii.
A doua amenințare era inflația. Dar iată că inflația rămâne cea mai mare amenințare și pentru 2023. România a important o rată de creștere a prețurilor care a depășit cu mult previziunile de la început de an, iar invazia rusă în Ucraina și impactul acesteia pe piața europeană a energiei au aruncat inflația ca din praștie. Probabil că tot anul 2023 vom vedea cum creșterea prețurilor vor eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor reale. O domolire semnificativă a vitezei de creștere a prețurilor și o întoarcere către o rată a inflației scăzută, în jurul a 2-3 procente nu cred că este posibilă în timp scurt (de sub 12 luni) și atât timp cât războiul din Ucraina va continua să pună presiune pe economia lumii.
A treia amenințare este recesiunea în care ar putea intra cele mai importante motoare ale economiei globale. Temerile de recesiune cresc pretutindeni și mai ale în Europa. După cum știm, FMI proiectează o creștere slabă în întreaga lume în 2023, având drept cauze de bază tocmai efectele continue ale COVID, războiul din Ucraina și inflația ridicată (și înăsprirea politicilor băncilor centrale). Urmează un an cu încercări grele pentru economia reală și aici va trebui să urmărim în ce măsură sectorul productiv și cel al serviciilor vor reuși să mențină locurile de muncă și să asigure venituri angajaților lor. Agricultura rămâne, ca de obicei, la voia Domnului. Este posibil să observăm o încetinire semnificativă a ritmului economic (probabil în jurul de 2% PIB), dar problema mai mare este să nu cumva să experimentăm și o cădere semnificativă a consumului, pe fondul galopului inflaționist, al scumpirii banilor împrumutați de la instituțiile de credit, al scăderii puterii de cumpărare și al tendinței gospodăriilor și firmelor de a-și diminua cheltuielile.
Dar peste toate - industrie, agricultură, construcții, servicii - este de dorit să se vadă în 2023 efectul benefic al descărcării fondurilor din PNRR și al investițiilor proiectate generos în bugetul public.
Războiul din Ucraina rămâne, de asemenea, o amenințare-cheie pentru economia globală, în timp ce instabilitatea politică globală atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani. Impactul economic al conflictului a atins apogeul la mijlocul lui 2022, continuă să aducă daune semnificative și o va face și mai mult, dacă, în loc de un acord de pace, anul următor va consemna o escaladare a războiului.
Ca să sumarizez, reamintesc aici declarația directorului general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, cu privire la economia lumii în 2023: „este mai probabil ca lucrurile să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți”.
Cum scriam la început, un an haotic ia sfârșit. Și lumea parcă simte nevoia de repaus (stare în care orice activitate este temporar întreruptă și care are rolul de a reface capacitatea de muncă), dar nu cred că va fi deloc așa. Anul 2023 va fi o și mai mare provocare pentru economia autohtonă, cum va fi și pentru economia globală.