Anunțul președintelui Klaus Iohannis, potrivit căruia printre restricțiile ce vor fi impuse pe fondul pandemiei se numără și închiderea piețelor agroalimentare, a provocat o confuzie totală în rândurile comercianților și producătorilor agricoli. S-a creat, imediat, și un val de reacții vehemente, reprezentanții țăranilor spunând că președintele nu prea știe ce este o piață agroalimentară, întrucât decizia lui de a închide aceste locații este cu totul neinspirată. Ca dovadă, multe dintre halele piețelor din orașe, care se închid, sunt mai spațioase și mai bine aerisite decât hipermarketurile, care nu se închid. Confruntat cu această revoltă, Guvernul a convocat ieri prefecții județelor, încercând să dreagă busuiocul și să clarifice lucrurile, însă la nivelul comercianților a rămas nu doar confuzia, ci și gustul amar al unei măsuri fără sens. Jurnalul vă propune o incursiune în câteva piețe din țară, consemnând opiniile celor afectați de perspectiva absurdă a închiderii.
Piața Obor era plină, sâmbătă, forfotind de lume, ca în orice zi obișnuită de weekend. Multe dintre tarabe au în față o folie de plexiglas, pentru a nu permite trecerea virusului. Pe jos au fost aplicate marcaje pentru distanțare. „Când se închide piața?” – l-am întrebat pe un vânzător de fructe. „Domnule, cât știți dumneavoastră, atâta știm și noi”, a răspuns vânzătorul. „Am auzit la televizor, dar nu ne-au spus oficial că trebuie să închidem. Noi venim și mâine (duminică - n.r.) și apoi, ce o fi om vedea”, a continuat omul.
Aceleași măsuri de protecție au fost aplicate și în Piața Crângași. De asemenea, vânzătorii ne spun că nu au fost înștiințați oficial de conducerea complexului în privința deciziei. La raionul de murături de casă se iscă o discuție pe teme politico-economice. „Auziți, doamnă, dar de ce pe dumneavoastră să vă închidă și la supermarket să nu închidă?”, întreabă un cetățean în vârstă, îndesând în sacoșă conopida cumpărată. „Ce să facem, domnule, acolo sunt mulți bani, ei plătesc impozite mai mari”, ironizează comercianta de murături.
Câteva străzi mai încolo, în cartier, un punct comercial cu legume și fructe, la parter de bloc. O parte din marfă este expusă afară, în aer liber. „Se închide și magazinul dumneavoastră?” - am întrebat-o pe vânzătoare. „Nici vorbă, puteți să veniți și luni și toată săptămâna viitoare, ne găsiți la datorie. Vedeți, am pus și lada asta în față - pe aici nu se trece!”, explică proprietara micului magazin.
„Dacă mai vine și frigul, adio!”
Nici comercianții din piața centrală de la Ploiești nu înțeleg de ce vrea statul să închidă halele. „Nu știu ce se întâmplă de luni, probabil o să plecăm acasă și vom intra în șomaj”, ne spune un vânzător. „Acuma încă e bine, dar când vine zăpada și nu mai putem sta aici, atunci adio!”, a spus comerciantul, care știe „din auzite” că producătorilor din hale li se vor repartiza tarabe în afara acestora.
În capitala Văii Jiului, la Petroșani, vin precupeți din aproape tot Ardealul și, de regulă, preferă hala pieței centrale, pentru că e bine aerisită, încălzită în sezonul rece și suficient de spațioasă, ei fiind, practic, dependenți de aceste facilități.
Hala pieței centrale din Petroșani are înălțimea și suprafața mai mari decât ale multor hipermarketuri din localitate.
Vestea că se va închide hala, dublată doar de un zvon că li se vor repartiza spații în exterior, i-a pus pe jar. „Noi plătim impozit și pe oi, și pe pământul lucrat, și pe brânza asta, plus taxele pe stand; acum, de ce ne dă afară?”; „Ia să nu mai venim noi p-aici deloc - dar deloc! - de luni până la primăvară!”; „Aici, în hală, e mai aerisit decât într-un supermarket, n-are nicio noimă să ne închidă pe noi și să-i lase pe comercianții ăia mari”; „Dacă ne dau tarabe afară și vine frigul, ce-am făcut? Cum să ne mutăm acolo cu toată marfa asta?” - sunt câteva reacții consemnate de noi, la fața locului.
Având în vedere situația creată în urma deciziei de închidere a piețelor, asociațiile care îi reprezintă pe țărani și pe micii comercianți nu exclud organizarea unor proteste de stradă.
Lovitură nimicitoare pentru micii comercianți
„După un an în care agricultura a fost unul dintre cele mai lovite sectoare ale economiei prin existenţa unei secete fără precedent, acum a venit vremea ca şi micii producători agricoli să primească o lovitură nimicitoare prin închiderea pieţelor”, a declarat președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), Dragoș Frumosu.
În opinia acestuia, stocurile de alimente create, refuzul şi dezinteresul manifestate de „Guvernul meu” (n.n.- expresie a președintelui Klaus Iohannis) pentru acordarea unor forme de sprijin acestor sectoare „au condus la închiderea multor afaceri” şi la creşterea numărului de şomeri. „Ce vor face acum zecile de mii de mici producători agricoli după ce pieţele se vor închide? Ce vor face cu marfa? Cum vor mai reuşi să-şi întreţină familiile?” - întreabă retoric Dragoș Frumosu.
Moghioroş, ultima zi în hală
„Auzi? Să-ţi faci cumpărăturile acum!”. Doamna care vorbeşte la telefon s-a oprit în dreptul pieţei acoperite Drumul Taberei II, din sectorul 6 al Capitalei - zisă şi „Piaţa Mică”. Abia suflă de indignare: „Mall-urile nu le-ar închide... Hai, că mă duc să iau carne. Că aia din supermarket nu-mi place, e ambalată şi nu-i văd culoarea”.
De vineri, de când s-a aflat că e posibil ca halele cu produse alimentare din Capitală să pună lacătul, oamenii au dat buzna în cele două pieţe acoperite din Moghioroş, fix ca-n vremea lockdown-ului din primăvară. Îşi umplu sacoşele cu legume, cu verdeaţă bună de păstrat la congelator, cu cartofi. Au golit până şi vitrinele sibienilor.
„Nimeni nu se gândeşte la noi, la pensionari”, comentează o bătrânică. Trage după ea un căruţ din care se iţesc câteva fire de ceapă. „Aici găsim şi noi marfă proaspătă, la preţuri mai rezonabile. Eu la supermarket nu mă duc, că e coadă. Vin în piaţă, îmi iau ce-mi trebuie şi pa”. Precupeţii par şi ei nedumeriţi: e bine că marfa se dă, dar ce-o să fie după aia? Oficial, nu le-a comunicat nimeni nimic. „Io mi-am vândut toată ţuica”, se bucură un nene. „Nu mă supăr dacă mă lasă la vatră, că am o grămadă de treabă prin curte”, adaugă el.
Comercianţii buticurilor care înconjoară hala ca un brâu nu ştiu nici ei dacă vor mai avea voie să vândă sau nu. La vinăria dintr-o latură a pieţii, degustătorii fideli, cei care stăteau ciorchine pe bănci, au dispărut ca prin farmec. Şi-or face şi ei provizii pentru acasă…
În Piaţa Mare, renovată de curând, confuzia persistă. Afară sunt tarabele merarilor şi ale precupeţilor cu verdeaţă. „Noi rămânem”, îmi spune doamna care vinde pătrunjel. În schimb, tarabagiii cu becuri, baterii, scule şi haine au consemn să-şi strângă marfa. „Asta e, noi să fim sănătoşi!”, concluzionează unul din vânzători.
Relocări în Sectorul 4
Producătorii care au închiriate tarabe în noua piață a Sudului (Sectorul 4) din Capitală, vor fi relocați în piața volantă pe care administrația locală o va amenaja la parterul parcării etajate, aflată la doar câțiva metri distanță, anunță primăria locală. Alternativa pentru spațiile de vânzare din Piața Progresul va fi parcarea de pe acoperișul pieței de pe Șoseaua Giurgiului, iar în privința Pieței Apărătorii Patriei, zona de vânzare va fi amenajată tot în apropiere, pe amplasamentul fostului târg de miei.
Potrivit deciziei autorităților, halele piețelor se închid de luni, în timp ce magazinele rămân deschise până la ora 21.00. Întrebat care este logica unei astfel de măsuri, secretarul de stat Raed Arafat a spus că riscul de transmitere a virusului este mult mai mare în piețe, unde „de exemplu, nu se poate plăti cu cardul”.