O testare pentru hepatitele virale mai accesibilă populației, inclusiv prin medicii de familie, informarea oamenilor „pe limba lor” pentru a diminua stigmatizarea pacienților și eliminarea discontinuităților care există în prezent în disponibilitatea tratamentului pentru pacienții depistați, sunt câteva dintre soluțiile creionate în cadrul conferinței naționale „Hepatita C - calea spre vindecare”, organizată, ieri, de Antena 3 CNN şi cotidianul național Jurnalul, în cadrul proiectului editorial „România Inteligentă”.
Cu toate că în România există tratament interferon-free, foarte eficient pentru hepatita C, de 7 ani, medicul Adrian Streinu-Cercel, prezent la Conferinţa Naţională „Hepatita C - calea spre vindecare”, a arătat că aproape 2 din 100 de români au virusul hepatic C activ.
„În momentul de față, avem 1,9% populație cu virusul hepatic C replicativ. Adică virusul se înmulțește și îl găsim prezent în sângele pacienților. spune prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, adăugând că „trebuie să trecem la testare”.
„Trebuie să cooptam alături de noi medicii de familie care au niște liste cu persoane înscrise. Și să le dăm un orizont de timp de maximum 4 ani în care toate persoanele de pe listă să fie testate. Pentru asta, trebuie un fond dedicat pentru testarea pentru B, C, HIV, virusul hepatic D și HTLV, în așa fel încât să știe medicul de familie că are cum să îi dea trimitere și că acea trimitere va fi onorată”, a mai precizat specialistul.
„Trebuie să-i depistăm rapid, să-i tratăm rapid, pentru că acum, în maxim 12 săptămâni, putem să vindecăm de infecția cu virusul hepatic C pe absolut oricine. Toate aceste persoane, care sunt depistate și sunt puse sub tratament, devin nedetectabile. Dacă devin nedetectabile, nici nu transmit virusul”,
prof. dr. Adrian Streinu-Cercel
„Fruntași” la mortalitatea prin boli hepatice
„România se află în topul țărilor europene în ceea ce privește mortalitatea prin boli hepatice. Și este un lucru și mai negru: pacienții mor de boli hepatice terminale și știm doar în mică măsură care a fost etiologia acestor afecțiuni. Este un lucru neașteptat pentru o țară europeană”, precizează și prof.dr. Anca Trifan, medic gastroenterolog, manager proiect LIVE(RO)2-EST, subliniind că țara noastră are nevoie de programe urgente de screening, pentru ca pacienții să nu mai fie depistați în stadii avansate ale bolii.
„Spitalele de gastroenterologie și hepatopatologie sunt pline în proporție de 80% de astfel de pacienți. Deci este obligatoriu ca sistemul să iasă din spitale și să meargă către pacient. A trata astăzi hepatita C nu mai este nicio filozofie. Hepatologul trebuie să încerce să găsească o soluție să meargă în comunități și să testeze”, explică dr. Trifan, adăugând că medicii sunt foarte pregătiți să înceapă o testare în masă. Cele două programe pilot de screening, care se desfășoară în zona de sud a țării și în zona de est, deja produc rezultate.
„Nu vine pacientul la noi, noi trebuie să mergem către pacient. Dacă îl așteptăm, diagnosticul va fi în stadiul de ciroză sau cancer hepatio-celular”
Anca Trifan, medic gastroenterolog
Probleme de comunicare
Cu toate că mulți români au aflat că sunt purtătorii virusului hepatic C, în cadrul acestor proiecte pilot de testare, atât medicii speciali prezenți la dezbatere, cât și reprezentanții pacienților au acuzat discontinuități.
„În decembrie 2015, primii pacienți cu hepatita C beneficiau de terapie inovatoare și vedeau că este posibil și în țara lor ceea ce știau de prin alte țări. Din păcate, din acești 7 ani, avem aproape 2 ani în care tratamentul nu a existat din cauza discontinuităților, este vorba de pauza dintre contracte. Din ce știm noi până la această oră, puține șanse să nu avem o nouă discontinuitate, mai mică sau mai mare”, a atras atenția Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România. Potrivit acesteia, soluția pentru a evita sincopele în furnizarea tratamentului pentru bolnavii de hepatita C este începerea devreme a negocierilor pentru încheierea contractelor.
Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, precizează că există bani pentru programele de sănătate, dar susține că lipsa de comunicare dintre ministere a dus la aceste discontinuități.
„Am observat un dialog slab între Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății, respectiv CNAS, și faptul că nu se știa bugetul, nu se știa de aceste contracte pe o perioadă mai lungă de timp. Trebuie să construim contractele pentru o perioadă de cel puțin 4 ani, cu posibilități de actualizare, dacă este cazul, a unor valori, dar este bine ca programele să aibă continuitate și predictibilitate, iar partea de finanțare n-ar trebui să mai constituie o necunoscută”, a afirmat ministrul Câciu, adăugând că, din banii pentru sectorul de sănătate trebuie pus accentul pe prioritizarea acelor programe care într-adevăr necesită intervenție: „Avem situația hepatitei C, cancerului, AVC-urilor, infarctelor miocardice”.
„Ei se cred sănătoși, dar noi am descoperit ciroze și cancere hepatice”
Prof. dr. Liana Gheorghe, medic gastroenterolog, președintele RoALD (Romanian Association for Liver Diseases), a subliniat că în România este nevoie de screening activ pentru că să facem screening activ, deoarece, în cadrul programelor pilot de depistare derulate cu bani europeni au fost descoperiți mulți oameni aparent sănătoși, cu ciroze și cancere hepatice.
„Am cunoscut oamenii așa cum sunt ei, cu problemele lor de stigmatizare, cu problemele lor în care sunt dominați de viața curentă și nu de problema de sănătate pe care n-o resimt. Aș spune că totul trebuie să înceapă cu educația medicală - să dăm mai multă atenție acestui lucru - apoi cu screeningul. Eu încerc să aduc mereu în discuție screeningul, pentru că noi am epuizat, în domeniul hepatitelor virale, bazinul cunoscut de persoane. În momentul acesta suntem datori să facem screening activ și să extragem aceste persoane din populație, aparent sănătoase. Ei se cred sănătoși, dar noi am descoperit ciroze hepatice, cancere hepatice la acești pacienți care nu știau și nu-și conștientizau această boală”, atrage atenția dr. Liana Gheorghe.
După screening, vine accesul la medicul specialist, mai spune medicul, adăugând că în România nu avem o mare problemă cu accesul la specialiști pentru tratarea hepatitelor virale și că această activitate ar trebui transferată medicului de familie.
„Medicul de familie are activitate curriculară prevenția și, așa cum am văzut în cele peste 300 de cabinete de medicină de familie pe care le-am angajat în proiectul LIVE(RO)2, se achită excepțional de această activitate. Adică există o legătură, o încredere formidabilă între pacient și medicul lui de familie, astfel încât eu nu văd screeningul derulat prin altcineva decât prin medicul de familie”, a declarat dr. Gheorghe.
În timp ce prevalența bolii a mai scăzut față de anii trecuți, foarte mulți pacienți sunt depistați în stadii avansate ale bolii: „Cei cu hepatita C: 38-40% au boală avansată, mulți dintre ei hepatocarcinom. 80% din paturile mele de spital sunt pline de pacienți în așteptarea transplantului hepatic sau cu cancer hepatic și asta consumă enorme resurse. E mult mai bine să facem prevenție”.
„A avea hepatită nu este o sentință, pentru că, în momentul de față, este depistabilă și vindecabilă”
Prof. dr. Liana Gheorghe, medic gastroenterolog
Multe drepturi în lege, dar puține în realitate
Și reprezentanții organizațiilor de pacienți consideră că decidenții din Sănătate ar trebui să dea mai multă putere medicilor de familie, în sensul depistării acestor boli, „și nu doar, așa, din vorbe”, precum și o recompensă pentru munca lor.
„Pe pacient nu îl interesează ce minister este vinovat de o situație. Pe pacient îl interesează să aibă tratamentul, îl interesează ca dacă astăzi medicul de familie i-a dat o trimitere la o investigație să se ducă la laborator și să nu-i spună laboratorul: peste o lună, două, trei sau cinci. Pe pacient îl interesează ca ceea ce pe hârtie este compensat sau gratuit să fie și în spitalul de care aparține”, a subliniat Marinela Debu – președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), precizând că deși avem în legislație investigații gratuite pentru depistarea încărcăturii virale și a gradului de fibroză, în realitate, foarte puține spitale din țară asigură aceste investigații gratuit.