Evenimentele de Centenar le dau bătăi de cap părinţilor care trebuie să îşi îmbrace copiii în ii pentru activităţile din şcoli. Cum cei mai mulţi români au renunţat la lada de zestre a bunicii, se văd nevoiţi ori să cheltuie câteva sute de lei, ori să improvizeze. Etnologii spun că, în curând, ia tradiţională va dispărea şi va fi înlocuită de cea cusută la maşină. În şcoli, Centanarul va fi marcat mâine, pentru că ziua de vineri este liberă prin lege, aşa că atunci elevii trebuie să poarte ia - o problemă pentru mulţi părinţi care nu mai au în casă cămaşa tradiţională. Cei care îşi permit au plecat la cumpărături, doar că etnologii le explică tuturor că e imposibil să cumpere pe ultima sută de metri o ie tradiţională. În judeţul Argeş, de exemplu, mai există doar în comuna Negraşi câteva femei care lucreaza „ia bătută”, aşa cum se spune în popor, iar ele au nevoie de 3 luni pentru a o finaliza. „Preţul pentru o ie bătută depăşeşte 1.000 de lei şi ajunge şi la 1.500 de lei, în funcţie de cusătură, de complexitate. Femeile de la Negraşi lucrează o vară întreagă, iar produsele lor ajung la export, la românii de afară. Rar se găsesc în ţară pentru că aici cei mai mulţi aleg ii pe care le pot cumpăra mai ieftin. Trebuie reţinut că nicio ie tradiţională, cusută manual, nu va avea un preţ sub 400 de lei, iar cele cusute cu maşini pleacă de la 150 lei”, spune Sorin Mazilescu, etnologul Universităţii de Stat din Piteşti.
Părinţii care nu îşi permit să cumpere o ie, se văd nevoiţi să improvizeze, aşa că mulţi elevi vor merge la şcoală cu cămăşi albe şi un tricolor în piept. „Voi găsi o soluţie alternativă pentru că nu am o ie. Asta ne mai lipsea acum după ce că oricum suntem depăşiţi de situaţie de multe ori, de teme, de excursii şi tot ce mai prespune viaţa de elev”, ne-a spus mama unui elev la o şcoală din Piteşti.
Dispariţia cămăşii tradiţionale din case este direct legată de faptul că nu mai sunt meşteri populari. De fapt, au rămas puţini şi lucrează rar, iar în curând vor dispărea pentru că nu mai are cine să preia de la ei. Chiar şi măicuţele de la Mânăstirea Robaia au început să lucreze la maşină şi au renunţat la a coase de mână.
Sorin Mazilescu, etnolog