Această soluție a fost pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 5 din data de 5 mai 2025, dar care a fost publicată în Monitorul Oficial al României în data de 21 iulie 2025.
Din motivarea instanței, aflăm că, prin Hotărârea nr. 8 din 27 ianuarie 2025, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Cluj a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unui recurs în interesul legii care să lămurească o situație de drept sensibilă. Mai exact, să răspundă „dacă munca prestată de către lucrătorii care au informat angajatorul că intră în grevă, dar că nu vor întrerupe activitatea, fiind pontată conform fișelor de pontaj, trebuie considerată ca muncă prestată sau o perioadă de suspendare a raporturilor de muncă?”.
În context, se arată că nelămurirea vine din interpretarea diferită dată de instanțele judecătorești a prevederilor Legii nr. 367/2022 privind dialogul social. Astfel, la articolul 160 alineat 1, se prevede că „pe toată perioada participării la grevă, contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului/ lucrătorului, după caz, se suspendă de drept. Pe perioada suspendării se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate. De asemenea, se invocă și articolul 1 din lege, care prevede că, prin grevă, se înțelege încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați și lucrători, precum și articolul 153, conform căruia „greva de desfășoară pe toată durata cu prezența greviștilor în incinta unității”.
Două opinii diametral opuse în practica instanțelor
Colegiul de Conducere al Curții de Apel Cluj arată că problema de drept enunțată necesită o rezolvare unitară, având în vedere că, pe rolul instanțelor specializate în litigii de muncă și de contencios administrativ, au fost înregistrate multiple litigii similare, dar care au fost soluționate diferit. Aceste procese au apărut în contextul grevei personalului din cadrul serviciilor de probațiune din luna mai a anului 2023, „în raport cu care, deși lucrătorul a fost pontat ca prezent la serviciu și a desfășurat activitatea specifică domeniului său de activitate, ministrul Justiției a emis un ordin prin care s-a constatat suspendarea de drept a raporturilor de muncă ale personalului care a participat la această formă de protest”.
Curtea de Apel Cluj susține că, în practica instanțelor de judecată, există două orientări jurisprudențiale diferite și divergente. Prima orientare pretinde că activitatea desfășurată de către lucrătorii care au informat angajatorul că intră în grevă trebuie să fie considerată muncă prestată, în condițiile în care lucrătorii în cauză nu au anunțat angajatorul că vor întrerupe activitatea, munca lor fiind prestată conform fișelor de punctaj.
Cea de-a doua orientare susține că, dimpotrivă, activitatea desfășurată de lucrătorii care au informat angajatorul că intră în grevă, dar că nu vor întrerupe activitatea, deși prestată conform fișelor de punctaj, trebuie considerată ca perioadă de suspendare a raporturilor de muncă.
Simpla aderare la grevă oprește raportul de serviciu
Ei bine, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept arată că cea de-a doua orientare este cea corectă. „Înștiințarea salariatului cu privire la suspendarea contractului de muncă rezultă neechivoc din manifestarea voinței de a participa la grevă, prin aderarea la aceasta, manifestare necesară și suficientă pentru suspendarea raportului de muncă. Nu sunt necesare demersuri suplimentare pentru exprimarea voinței salariatului în acest sens” se arată în motivarea instanței supreme. Judecătorii mai susțin că „obligațiile personalului de probațiune ca, în timpul grevei, să asigure serviciile esențiale nu atrage incompatibilitatea suspendării contractului de muncă cu exercitarea dreptului la grevă. Prin urmare, în situația în care participă la grevă, salariatul nu poate evita suspendarea contractului de muncă, fiind una din ipotezele legale în care acesta poate fi suspendat din inițiativa salariatului care a participat la grevă”.
În acest sens, ÎCCJ statuează că prevederea conform căreia pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului se suspendă la inițiativa acestuia „nu poate fi interpretată în sensul că suspendarea ar rămâne la alegerea angajatului, odată ce acesta a aderat la grevă, întrucât o astfel de interpretare ar accepta posibilitatea unei greve desfășurate fără încetarea lucrului, în cazul în care salariatul nu optează pentru suspendare, ceea ce legea nu admite”.
Hotărârea Înaltei Curți este definitivă și produce efecte de săptămâna aceasta
Instanța supremă mai susține, în motivarea deciziei citate, că instanțele de judecată care au exprimat prima orientare jurisprudențială au înțeles greșit textul legii și că, în realitate, „articolul 160 alineat 1 din Legea nr. 367/2022 nu urmărește să ceară salariatului o manifestare de voință în sensul suspendării contractului individual de muncă - distinctă de adeziunea la grevă -, în lipsa căreia drepturile și obligațiile din contract s-ar menține în continuare pe perioada grevei în mod integral, iar nu limititat la cele referitoare la asigurările de sănătate”.
Însă, arată judecătorii, în cazul particular al personalului de probațiune, se constată că prevederile legale referitoare la obligația asigurării serviciilor esențiale, dar nu mai puțin de o treime din activitatea normală, „acestea nu conduc la o incompatibilitate între participarea acestor angajați la grevă și suspendarea raportului de muncă”.
Astfel, „ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de Conducere al Curții de Apel Cluj și a statuat, printr-o decizie definitivă și obligatorie pentru instanțele judecătorești, că „în interpretarea și aplicarea unitară a articolului 160 din Legea nr. 367/2022 a dialogului social, suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu la inițiativa angajatului intervine ca efect al aderării la grevă, doar pe durata participării la aceasta, fără a fi necesară manifestare de voință suplimentară în acest sens din partea angajatului”.